WWF – World Wide Fund for Nature / Fondul Mondial pentru Natură a lansat a 15-a ediție a publicației Living Planet Report / Raportul Planeta Vie, un studiu cuprinzător despre tendințele în biodiversitatea globală și sănătatea planetei.
Potrivit raportului, planeta este pe cale să atingă cel mai avansat nivel de degradare din Antropocen, în condițiile în care s-a înregistrat o scădere de 73% a populațiilor de specii sălbatice în doar 50 de ani. În acest context și având în vedere criza climatică, deciziile luate la nivel global în următorii cinci ani vor fi cruciale pentru viitorul vieții pe Pământ, avertizează specialiștii WWF. În România, WWF precizează că utilizarea excesivă a pesticidelor, agricultura intensivă, braconajul, dezvoltarea unei infrastructuri nesustenabile, defrișările ilegale sau poluarea cu plastic, la care se adaugă deciziile care pun interesul politic înaintea recomandărilor bazate pe știință, ca în cazul recent adoptatei legi ce permite vânătoarea la trofeu pentru specia urs, aduc un grav deserviciu speciilor și sănătății ecosistemelor.
De asemenea, WWF a constatat că în ultimii 100 de ani, autoritățile au îndiguit și drenat vaste suprafețe ale luncii și Deltei Dunării, astfel încât s-au pierdut 85% din luncă și o treime din Deltă. Consecințele acestor acțiuni, accentuate de schimbările climatice, sunt vizibile prin efecte mai severe ale secetelor, deșertificare și sărăcie în comunitățile dunărene.
”Natura emite un apel de urgență. Crizele legate de pierderea biodiversității și schimbări climatice împing viața sălbatică și ecosistemele dincolo de limitele lor, atingând puncte critice globale periculoase, care amenință să deterioreze sistemele de susținere a vieții pe Pământ și să destabilizeze societățile. Consecințele catastrofale ale pierderii unora dintre cele mai prețioase ecosisteme, cum ar fi pădurea tropicală amazoniană și recifele de corali, ar fi resimțite de oamenii și de natura din întreaga lume. Deși situația este disperată, există acorduri și soluții globale pentru a pune natura pe calea redresării până în 2030, dar până acum s-au înregistrat puține progrese. Deciziile și măsurile luate în următorii cinci ani vor fi cruciale pentru viitorul vieții pe Pământ. Puterea și oportunitățile sunt în mâinile noastre. Putem avea o planetă vie dacă acționăm începând de acum”, declară Kirsten Schuijt, director general al WWF International.
”România se află într-un punct critic în ceea ce privește conservarea naturii. Deși ne confruntăm cu provocări nemaiîntâlnite, de la tăierile ilegale la poluarea cu plastic și recentul proiect de lege privind vânătoarea de trofee la urși, suntem hotărâți să protejăm și să restaurăm, unde e cazul, ecosistemele și specile noastre unice. Deciziile actuale pot avea un impact profund asupra faunei și florei sălbatice, inclusiv a speciilor emblematice precum urșii sau a biodiversității acvatice, deseori uitată de oameni. Restaurarea râurilor, lacurilor, bălților, a zonelor umede reprezintă soluții esențiale pentru combaterea inundațiilor și a secetei, probleme tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice. Prin măsuri coordonate și investiții în soluții bazate pe natură, putem crea o Românie unde biodiversitatea prosperă și comunitățile umane beneficiază direct de pe urma unui mediu sănătos”, a declarat Barbara Bendandi, Director de Conservare WWF-România.
Soluțiile bazate pe natură (NbS) valorifică puterea naturii pentru a stimula ecosistemele naturale, biodiversitatea și a asigura bunăstarea umană, pentru a aborda problemele majore ale societății, inclusiv schimbările climatice. De exemplu, agricultura regenerativă și refacerea pădurilor, a zonelor umede și a mangrovelor pot stimula stocarea carbonului, pot îmbunătăți calitatea apei și a aerului, pot îmbunătăți securitatea alimentară și a apei și pot ajuta la protejarea împotriva eroziunii și inundațiilor.
Mai multe țări urmează să prezinte strategii și planuri de acțiune naționale revizuite privind biodiversitatea (NBSAP) aliniate la Cadrul Global pentru Biodiversitate înainte de conferința COP16 din Cali, Columbia (21 octombrie – 1 noiembrie 2024). WWF îndeamnă toate țările să se asigure că aceste planuri și acțiuni sunt ambițioase și cuprinzătoare și să stimuleze finanțarea biodiversității.
Totodată, țările membre UE trebuie să prezinte un plan energetic și climatic care are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030. Deși termenul de transmitere a planului a fost 30 iunie 2024, România încă nu a finalizat acest plan.
