În ultimii 52 de ani, dimensiunea medie a populațiilor de specii sălbatice monitorizate a scăzut dramatic cu 73%, potrivit Raportului Planeta Vie 2026 publicat de WWF. În același timp, raportul arată că natura se poate reface dacă societatea urmează căi concrete pentru declanșarea unor schimbări pozitive în sistemele energetic, alimentar și financiar. Deși valoarea procentuală a schimbării este în concordanță cu raportul anterior, evaluarea actualizată include date suplimentare despre populații și o serie temporală mai lungă, confirmând amploarea persistentă a pierderii biodiversității. Rezultatul este în linie cu estimările raportate anterior și, împreună cu alți indicatori, evidențiază gravitatea declinului naturii.

Indicele Planeta Vie (Living Planet Index – LPI), realizat de Societatea Zoologică din Londra (SZL), include aproape 35.803  tendințe ale populațiilor a 5.790 de specii de vertebrate, pentru perioada 1970–2022. Raportul arată că cel mai accentuat declin s-a produs în ecosistemele de apă dulce (-85%), urmate de cele terestre (-69%) și marine (-59%).

Pierderea și degradarea habitatelor reprezintă amenințarea cel mai frecvent raportată pentru populațiile de specii sălbatice monitorizate, urmate de supraexploatare, schimbările climatice, poluare, specii invazive și boli. La rândul lor, aceste amenințări sunt generate de disfuncționalități mai ample ale sistemelor alimentar, energetic și financiar.

Deși tendința generală este negativă din cauza scăderilor, jumătate dintre populațiile incluse în LPI sunt stabile sau în creștere. Raportul evidențiază și refacerea populațiilor de țestoase verzi, ton roșu, tigri și elefanți din Africa Australă, care demonstrează eficiența intervențiilor de conservare bine țintite. Cu toate acestea, declinurile înregistrate de LPI și de alți indicatori ai biodiversității nu pot fi inversate doar prin eforturi de conservare.

Dr. Kirsten Schuijt, director general al WWF International, a declarat: „Biodiversitatea continuă să se degradeze într-un ritm alarmant. Totuși, chiar și în fața acestor scăderi abrupte, avem motive de speranță. Raportul Planeta Vie 2026 prezintă dovezi că numeroase populații de specii sunt stabile sau se refac, precum și exemple încurajatoare care ne arată că natura își poate reveni și că schimbarea este posibilă. Refacerea populațiilor unor specii precum tigrii, tonul roșu și țestoasele verzi demonstrează ce se poate realiza prin ani de efort colectiv și susținut pentru conservare.Pentru a continua și a extinde aceste reușite în conservare, trebuie transformate industriile și sistemele care determină pierderea naturii. Transformarea a început deja. Nu peste tot și încă nu la scara necesară, dar suficient cât să demonstreze că schimbarea este posibilă. Este momentul să accelerăm transformările sistemice aflate deja în curs și să lucrăm împreună, în armonie cu natura, pentru o lume mai durabilă, mai echitabilă și mai rezilientă. Împreună putem reface planeta noastră vie.”

De la puncte critice negative la puncte critice pozitive

Biodiversitatea stă la baza economiilor și societăților, oferind hrană, apă, aer curat și medicamente, printre alte bunuri și servicii. Cu toate acestea, trei sisteme sunt principalii factori ai distrugerii naturii: sistemul alimentar este principala cauză a pierderii habitatelor, sistemul energetic alimentează schimbările climatice, iar sistemul financiar finanțează activități dăunătoare naturii. Sistemele mari și complexe pot fi rezistente la schimbare, dar pot fi transformate în bine prin crearea condițiilor necesare  pentru atingerea unor puncte critice pozitive.

Punctele critice din natură sunt adesea discutate în contextul unor riscuri, precum colapsul recifelor de corali sau pierderea rolului pădurii amazoniene in absorbtia si stocarea carbonului. Aceleași dinamici pot însă genera și schimbări pozitive rapide. Raportul Planeta Vie include cercetări ale Universității din Exeter, potrivit cărora un punct critic pozitiv poate apărea atunci când un sistem depășește un prag și devine mai sănătos, iar schimbarea se autoîntreține, devenind tot mai rapidă, mai ieftină și mai greu de inversat.

• Energie: În sectorul energetic a fost atins un punct critic pozitiv, iar schimbarea se accelerează: energia solară este acum cea mai ieftină sursă pentru noi capacități de producere a electricității în majoritatea țărilor. În pofida acestui avans, tranziția energetică nu se desfășoară încă suficient de repede, iar progresele diferă semnificativ de la o țară și de la un sector la altul.
• Alimentație și agricultură: Schimbarea pozitivă a început și dă primele semne că se apropie de un punct critic. Numeroase persoane și organizații din întreaga lume contribuie la o producție cu impact pozitiv asupra naturii, promovează modele responsabile de comerț și consum, încurajează regimurile alimentare sănătoase și durabile și reduc pierderile și risipa de alimente.
• Finanțe: Sistemul financiar se află încă într-o etapă incipientă a drumului către un punct critic pozitiv. Sectorul trebuie să acționeze rapid pentru a opri finanțarea activităților dăunătoare, a integra riscurile materiale legate de natură și climă, a crea predictibilitate legislativă și a acoperi deficitul anual de finanțare pentru biodiversitate, estimat la 942 de miliarde dolari.

Chiar se poate: trei exemple din România care arată că declinul poate fi oprit

La Mahmudia, natura s-a întors atunci când oamenii i-au făcut loc. Reconstrucția ecologică a 924 de hectare din zona Carasuhat, prin reconectarea terenului la dinamica Dunării, a permis refacerea habitatelor și biodiversității: monitorizarea din 2022 a identificat 77 de specii de păsări și peste 7.000 de indivizi pe suprafața restaurată. Beneficiile se văd și în comunitate: au apărut activități de turism legate de natură, iar numărul structurilor de cazare a crescut semnificativ. Cazul arată că restaurarea naturii poate crea în același timp valoare ecologică și oportunități economice pentru comunitățile locale – cu condiția ca rezultatele obținute să fie protejate pe termen lung. 

La Brașov, schimbarea regulilor după care sunt cumpărate alimentele din bani publici a produs rezultate concrete. Cu sprijinul WWF-România, municipalitatea a introdus în Programul pentru Școli criterii care favorizează calitatea, produsele certificate ecologic, producătorii locali și lanțurile scurte, nu doar prețul cel mai mic. În anul școlar 2021–2022, peste 22.200 de copii au beneficiat de program, iar un producător local certificat ecologic a reușit pentru prima dată să intre în sistem. Experiența Brașovului a contribuit ulterior la modificarea documentației-standard la nivel național, cu un impact potențial asupra a peste 1,9 milioane de beneficiari în fiecare an școlar. 

La Băile Tușnad, prevenția a demonstrat că siguranța oamenilor și protejarea urșilor pot merge împreună. În cadrul proiectului-pilot „Siguranță pentru oameni – protecție pentru urși”, WWF-România și autoritățile locale au combinat intervenția coordonată cu pubele anti-urs, monitorizarea animalelor și informarea comunității. Față de 2021, daunele raportate provocate de urși au scăzut de la 41 la zero începând cu anul 2023, iar numărul mesajelor RO-Alert, de la peste 230 la aproximativ 8 în 2025 – o reducere de circa 97%. În 2024 și 2025 nu a fost extras niciun exemplar, arătând că gestionarea conflictelor poate pune prevenția înaintea intervențiilor letale.

„Știm că natura se poate reface atunci când reducem presiunile și intervenim consecvent. Avem dovezi chiar aici, în România: la Mahmudia, revenirea apei a refăcut habitate și a creat oportunități pentru comunitatea locală; la Băile Tușnad, prevenția și colaborarea au redus semnificativ conflictele dintre oameni și urși; iar la Brașov, schimbarea criteriilor de achiziție publică a deschis piața pentru produse locale și mai sustenabile. Aceste exemple ne arată că declinul nu este inevitabil. Soluțiile există”, a spus Barbara Bendandi, Director Conservare în cadrul WWF-România.

O oportunitate de a acționa

Aceste schimbări sistemice sunt posibile dacă țările se concentrează asupra îndeplinirii obiectivelor asumate prin Cadrul global pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal (KMGBF) și Acordul de la Paris. În următoarele două luni au loc conferințe ONU dedicate biodiversității și climei, iar guvernele au o ocazie esențială de a accelera trecerea de la ambiție la implementare.

Prima este COP17 pentru biodiversitate, care începe pe 19 octombrie la Erevan, în Armenia. Atingerea obiectivelor pentru biodiversitate stabilite pentru 2030, inclusiv oprirea și inversarea pierderii biodiversității, va necesita o implementare mai rapidă, investiții mai mari, o conducere politică mai fermă și acțiuni mai profunde la nivelul întregii economii și al societății. Transformarea unor sisteme consolidate de-a lungul timpului va reuși numai dacă tranziția este echitabilă și incluzivă.

„Raportul Planeta Vie ne arată cât de mare este presiunea asupra naturii, dar nu ne spune că este prea târziu. Avem încă posibilitatea de a schimba traiectoria, iar diferența o fac deciziile pe care le luăm acum. Natura nu este un lux și nici ceva separat de noi: de sănătatea ecosistemelor depind apa, hrana, siguranța și economia noastră. Avem nevoie să trecem de la constatarea declinului la acțiune și să facem din refacerea naturii o prioritate. Cu cât acționăm mai devreme, cu atât rezultatele vor fi mai bune pentru oameni și natură. Până în 2030, trebuie să transformăm efortul colectiv în rezultate concrete și să readucem natura și clima pe calea refacerii”, declară Orieta Hulea, CEO WWF-România. 

Dr. Andrew Terry, director pentru conservare în cadrul ZSL, a declarat: „Populațiile numeroase de specii sălbatice și rețeaua complexă de interacțiuni dintre ele stau la baza ecosistemelor sănătoase care ne permit tuturor să prosperăm. Nu există o alternativă: bunăstarea oamenilor și securitatea economică depind de capacitatea noastră de a lucra cu natura, nu împotriva ei.

„Prea mult timp, natura a fost subevaluată, iar Indicele Planeta Vie ne arată consecințele. Aceste declinuri nu sunt însă inevitabile, iar schimbarea este posibilă. Natura se poate reface, iar exemplele de refacere documentate în Indice sunt o dovadă convingătoare în acest sens. Echipele noastre din întreaga lume au văzut cum speciile și ecosistemele își revin atunci când amenințările sunt reduse, iar măsurile de conservare sunt susținute în timp. Cu cât ni se alătură mai mulți oameni în acțiuni ferme și rapide pentru protejarea faunei sălbatice și a ecosistemelor de pe glob, cu atât mai repede putem transforma cunoașterea în acțiune și putem atinge puncte critice pozitive, asigurând un viitor mai sănătos și mai rezilient.”