Agricultura europeană poate deveni mai rezilientă doar dacă adaptarea are și un sens economic pentru agricultori. Acesta a fost unul dintre mesajele centrale ale evenimentului „Next Bite: Resilient Agriculture”, desfășurat în perioada 28-29 octombrie la Varșovia, unde peste 300 de agricultori, reprezentanți ai mediului de afaceri, cercetători, cadre universitare, factori de decizie, investitori și inovatori s-au reunit pentru a discuta despre modul în care Europa poate transforma ambițiile privind reziliența agricolă în schimbări la scară largă.

Evenimentul s-a desfășurat sub patronajul onorific al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din Polonia și a fost găzduit de Comunitatea europeană de cunoaștere și inovare EIT Food. EIT Food este susținută de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), un organism al Uniunii Europene.

Adam Nowak, secretar de stat adjunct al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din Polonia, a subliniat impactul tot mai mare al fenomenelor meteorologice extreme asupra agriculturii europene și necesitatea pregătirii exploatațiilor agricole înainte ca aceste evenimente să aibă loc.

„Impactul tot mai mare al secetelor, valurilor de căldură, înghețurilor și precipitațiilor abundente asupra producției și veniturilor fermierilor impune o schimbare de abordare, care să vizeze pregătirea fermelor înainte ca evenimentele extreme să se producă, prin îmbunătățirea retenției apei, soluri mai sănătoase, culturi și infrastructură reziliente, servicii de consultanță, tehnologie și o gestionare eficientă a riscurilor”, a declarat Nowak.

Discuțiile de la Varșovia s-au concentrat pe o provocare cheie: fermierii suportă adesea o mare parte din costurile și riscurile asociate adoptării de noi practici, în timp ce beneficiile unei agriculturi mai reziliente se extind asupra companiilor din sectorul alimentar, instituțiilor financiare, consumatorilor și societății în ansamblu. Extinderea tranziției necesită, prin urmare, un model care să funcționeze în favoarea fermierilor și să distribuie riscurile de-a lungul întregului lanț valoric.

Reziliența trebuie să funcționeze ca o afacere pentru fermieri

„Orice am face, în primul rând, trebuie să funcționeze pentru fermieri. Dacă nu funcționează pentru fermă, nu va funcționa nici pentru ceilalți”, a declarat Richard Zaltzman, director general al EIT Food. Aceasta înseamnă nu doar să-i plasăm pe fermieri în centrul tranziției către agricultura regenerativă, în loc să-i tratăm ca pe niște beneficiari ai programelor, ci să o concepem împreună cu ei. Finanțarea, aprovizionarea, tehnologia și datele ar trebui să pornească de la modelul de afaceri al fermierului și să recunoască realitățile economice ale schimbării modului în care funcționează fermele. „Trebuie să înțelegem că agricultura este o afacere. Ar trebui să fie o afacere… Dacă o fermă nu este viabilă din punct de vedere economic, atunci reziliența nu înseamnă nimic pentru noi”, a declarat Iulia Blagu, fermieră și președintă a ANFA – Asociația Națională a Femeilor din Agricultură.

Aceasta înseamnă, de asemenea, evitarea soluțiilor standardizate. Blagu a subliniat faptul că chiar și practicile regenerative consacrate pot implica compromisuri. Culturile de acoperire, de exemplu, pot susține sănătatea solului, dar pot consuma umiditatea necesară culturii următoare în zonele care se confruntă cu secetă prelungită.

„Cu toții ne dorim soluri sănătoase, capabile să rețină apa. Dar cum poți face asta când condițiile meteorologice te obligă, într-un fel, să nu o faci?”, a întrebat Iulia Blagu. Apelul ei la o colaborare mai strânsă a readus discuția la un punct de plecare practic privind adoptarea noilor practici regenerative: „Trebuie doar să putem testa aceste practici în mediile noastre.”

De la proiecte individuale la transformare la scară largă

EIT Food utilizează un model bazat pe „peisaje” pentru a extinde această abordare centrată pe fermiVArsovia

eri la o scară mai largă și pentru a contribui la elaborarea politicilor europene. În loc să se concentreze pe ferme individuale sau pe intervenții izolate, modelul „peisajelor” reunește fermierii cu companiile care le achiziționează recoltele, cu partenerii financiari și cu alți actori din lanțul valoric în jurul unor obiective comune, al finanțării, al sprijinului tehnic și al evaluării.

Abordarea este deja pusă în aplicare prin inițiativele „Lower Silesia 360” din Polonia și „Navarra 360” din Spania. „Lower Silesia 360”, lansată în octombrie 2025, colaborează cu Bunge, Malteurop, Viking Malt și PepsiCo. În primul an, inițiativa implică 40 de fermieri și 6.000 de hectare, existând planuri de extindere la 170 de fermieri și 21.470 de hectare.

Navarra 360, lansat în 2024, a înregistrat 5.313 hectare față de un obiectiv inițial de 3.200 de hectare. Rezultatele din 2025, verificate independent, includ reduceri ale utilizării azotului pe tonă de 47% pentru grâu și de 45% pentru orz de malț, alături de reduceri de aproximativ 50% ale emisiilor pe tonă. Programul mai amplu al EIT Food privind peisajele va ajunge la aproximativ 1 500 de agricultori și 100 000 de hectare aflate în tranziție până în 2028, combinând finanțarea privată cu cea publică.

„A deveni un fermier regenerativ trebuie să fie o decizie de afaceri bine fundamentată, mai degrabă decât un act de credință”, a declarat Elvira Domingo, directoarea departamentului de conducere tematică – Agricultură rezilientă la EIT Food. În modelul de peisaj al EIT Food, finanțarea publică poate contribui la asigurarea investițiilor, în timp ce partenerii privați cofinanțează implementarea.

Prin urmare, promovarea agriculturii reziliente va necesita un efort coordonat la nivelul întregului sistem alimentar, cu EIT Food în rolul de coordonator neutru care să alinieze aprovizionarea, investițiile și sprijinul tehnic oferit fermelor; În cadrul diferitelor mese rotunde au participat reprezentanți ai marilor companii din industria alimentară, precum Cargill, Danone, PepsiCo, Unilever, Mondelēz International, Nestlé, FrieslandCampina, Malteurop, precum și instituții financiare precum BNP Paribas și Soil Capital, printre multe altele, au participat la discuții, în cadrul cărora au fost identificate câteva priorități comune: dezvoltarea de soluții împreună cu fermierii, testarea acestora în condiții reale și recunoașterea valorii lor climatice, economice și sociale, astfel încât acestea să poată fi extinse la scara diverselor sisteme agricole din Europa.

Date de mai bună calitate pot contribui la atragerea investițiilor

Măsurarea credibilă reprezintă un alt element esențial pentru a asigura viabilitatea economică a tranziției. Agricultorii trebuie să poată demonstra progresul realizat, întreprinderile au nevoie de informații fiabile despre lanțurile lor de aprovizionare, iar băncile și asigurătorii au nevoie de dovezi pentru a înțelege riscurile.

Ambiția este de a face datele agricole mai utile pentru fermieri, în loc să se adauge pur și simplu o altă obligație de raportare. De exemplu, Matteo Mazzola, cofondator al Iside Farm și al Alianței Europene pentru Agricultură Regenerativă, a arătat cum datele și educația privind colectarea apei, agrosilvicultura și diversificarea pot sprijini reziliența fermelor. O fermă de 620 de hectare din Sardinia a ilustrat producția integrată de avocado, creșterea animalelor, producția de biogaz și tehnologia digitală. „Datele trebuie să lucreze în beneficiul fermierilor și al piețelor, trecând de la un cost de conformitate la un activ comun care deblochează finanțarea”, a subliniat Domingo.

În cele din urmă, provocarea nu constă doar în găsirea mai multor inovații agricole, ci în crearea condițiilor în care soluțiile dovedite să poată fi adoptate de fermieri și extinse la scară largă. Este nevoie de soluții dovedite la nivel local, de o cerere pe piață pe termen lung, de investiții comune și de măsurători credibile, cu fermieri, întreprinderi, factori de decizie, cercetători și investitori care să lucreze împreună pentru același obiectiv.