Afirmațiile potrivit cărora UE trebuie să slăbească normele de mediu pentru a rămâne competitivă nu sunt susținute de companiile europene, potrivit unui nou studiu GlobeScan și WWF realizat în rândul liderilor de business. Din partea României au luat fost chestionați 36 de persoane, 10% din totalul respondenților. În schimb, nouă din zece lideri de business (91%) consideră că tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon și sustenabilă din punct de vedere al mediului consolidează competitivitatea pe termen lung a UE. În același timp, mai mult de jumătate (55%) afirmă că recentele eforturi ale UE de „simplificare” a legislației au avut un impact negativ sau mixt asupra propriilor companii.

Intitulat „Beyond Uncertainty” („Dincolo de incertitudine”), studiul surprinde opiniile a 350 de lideri de business din diferite sectoare ale economiei europene, cu privire la legătura dintre sustenabilitate și competitivitate. Rezultatele evidențiază o discrepanță clară între demersurile UE de a relaxa normele de mediu și de sustenabilitate și ceea ce companiile spun că au nevoie pentru a rămâne competitive.

Pentru liderii de business chestionați, menținerea direcției actuale a tranziției verzi a UE reprezintă o prioritate economică, aceștia indicând o expunere mai redusă la riscurile climatice și asociate naturii, o mai mare securitate energetică și în ceea ce privește resursele, precum și costuri mai stabile și mai predictibile.

„De câte dovezi mai are nevoie Europa pentru a înțelege că nu putem ieși din criza climatică prin dereglementare?”, a declarat Ester Asin, Director WWF European Policy Office. „Această vară ne-a reamintit într-un mod dureros că Europa plătește deja prețul schimbărilor climatice, prin costuri economice uriașe. Cu toate acestea, răspunsul UE este să pună sub semnul întrebării protecția mediului. Companiile transmit acum un mesaj clar: slăbirea politicilor de sustenabilitate nu va face decât să reducă competitivitatea Europei.”

Costurile economice ale lipsei de acțiune în domeniul schimbărilor climatice afectează deja Europa. Căldura extremă din această vară ar putea reduce PIB-ul UE cu aproximativ 1% în 2026, ca urmare a pagubelor economice generate.

În același timp, Comisia Europeană estimează că neimplementarea legislației de mediu existente la nivelul UE generează costuri de aproximativ 180 de miliarde de euro anual – de zece ori mai mult decât cele 17 miliarde de euro reprezentând economii administrative anuale pe care Comisia afirmă că eforturile sale de simplificare le-au generat până în prezent.

Studiul mai arată că eforturile recente de redeschidere și revizuire a legislației europene de mediu generează incertitudine pentru multe companii. Doar 29% dintre liderii de business chestionați afirmă că recentele inițiative ale UE de simplificare a legislației au avut un impact pozitiv asupra companiilor lor.

În rândul celor care au raportat efecte negative sau mixte, cea mai frecvent menționată consecință este creșterea incertitudinii cu privire la direcția viitoare a politicilor UE (57%), alături de investiții irosite în pregătirea pentru conformare și de diminuarea argumentelor economice în favoarea sustenabilității. Întrebați ce ar trebui să prioritizeze UE pentru a stimula competitivitatea, companiile au indicat pe primul loc politici și legislație previzibile și coerente (43%), urmate de investiții publice și stimulente (31%) și de energie verde la prețuri accesibile (29%).

„Liderii de business nu le cer factorilor de decizie europeni să aleagă între sustenabilitate și competitivitate și este timpul să renunțăm la această perspectivă înșelătoare. În schimb, aceștia solicită reguli europene ambițioase și stabile, care să ofere companiilor încrederea necesară pentru a investi și a inova. Adevărata povară economică este generată de amânarea tranziției verzi și de crearea unei incertitudini cu privire la direcția acesteia”, a concluzionat Ester Asin.

În concluzie, raportul arată că ântreprinderile recunosc beneficiile unei tranziții reușite și identifică ceea ce este necesar pentru competitivitate: o politică consecventă, previzibilă și aplicabilă, investiții publice direcționate, precum și acces la energie la prețuri accesibile, fiabilă și curată. Cu toate acestea, încrederea că Europa va asigura aceste condiții este scăzută, iar valul recent de revizuiri legislative prezentat ca fiind o simplificare este perceput de mulți nu ca o ușurare, ci ca o nouă sursă de incertitudine care blochează investițiile și slăbește argumentele economice în favoarea acțiunii.

Aceste constatări ar trebui analizate în contextul unui important decalaj în punerea în aplicare, deoarece acesta generează un cost pe care Europa îl suportă deja. Comisia Europeană estimează că neaplicarea legislației de mediu existente costă UE aproximativ 180 de miliarde de euro pe an, față de aproximativ 122 de miliarde de euro necesare pentru a elimina acest decalaj. Prin urmare, dezbaterea nu se referă la faptul dacă Europa ar trebui să urmărească tranziția, ci la modul în care poate crea condițiile necesare pentru succesul acesteia. Recomandările de politică formulate de WWF EPO se bazează pe aceste concluzii și oferă o foaie de parcurs pentru consolidarea certitudinii politice, accelerarea investițiilor, precum și sprijinirea realizării unei economii europene competitive, reziliente și durabile.