Emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene au scăzut cu încă 3% între 2023 și 2024, reducerile totale ale emisiilor UE ajungând, astfel, la 40% sub nivelurile din 1990, potrivit datelor oficiale ale UE transmise Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC) și unei analize a Agenției Europene de Mediu (AEM). Inventarul emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE a fost întocmit și transmis organismului ONU de către AEM, în numele UE, la 15 aprilie.

În ultimii 34 de ani, scăderea generală a emisiilor interne nete ale UE a fost determinată de o pondere mai mare a energiei din surse regenerabile, de utilizarea unor combustibili fosili cu emisii mai reduse de carbon, de îmbunătățirea eficienței energetice și de schimbările economice structurale, potrivit unui briefing al AEM care analizează datele privind emisiile. Aproape toate statele membre au contribuit la reducerea emisiilor.

Cele mai mari reduceri absolute s-au înregistrat în sectorul producției de energie electrică și termică, în industria prelucrătoare și în sectorul construcțiilor, în sectorul arderilor rezidențiale, precum și în industria siderurgică (inclusiv emisiile legate de consumul de energie).

Emisiile din transportul rutier au crescut atât în cazul transportului de pasageri, cât și al celui de marfă, în ciuda utilizării unor vehicule mai eficiente și electrice, deoarece creșterea cererii de transport a depășit aceste îmbunătățiri. Emisiile de hidrofluorocarburi (HFC) provenite din refrigerare și climatizare au crescut brusc între 1990 și 2014, dar au scăzut timp de zece ani consecutivi, datorită măsurilor de reducere treptată și de eliminare recentă a gazelor fluorurate din UE.

Absorbția netă de carbon de către păduri s-a diminuat, în principal din cauza îmbătrânirii pădurilor (creștere anuală mai mică), a exploatării forestiere sporite și a impactului schimbărilor climatice.

Producția de energie electrică și termică, precum și sectoarele rezidențial și industrial au înregistrat cele mai mari trei reduceri ale emisiilor. Emisiile provenite din producția de energie electrică și termică au scăzut cu 58% față de 1990, reflectând creșterea eficienței energetice și trecerea la combustibili cu emisii reduse de carbon.

Între 1990 și 2024, utilizarea combustibililor solizi și lichizi în centralele termice a scăzut cu 68%, respectiv 86%, în timp ce utilizarea gazelor naturale a crescut cu 44 % (deși emisiile provenite din gaze au scăzut cu aproape 18% începând cu 2022). Consumul de cărbune în 1990 a fost de peste trei ori mai mare decât nivelul din 2024.

Ponderea energiilor regenerabile în producția de energie electrică și termică a crescut substanțial, iar emisiile de CO2 pe unitate de energie fosilă produsă au scăzut. Reducerile semnificative din sectorul rezidențial se datorează unei mai bune izolații a clădirilor, eficienței îmbunătățite și iernilor mai calde, care au redus cererea de încălzire a spațiilor.

Politicile UE și ale statelor membre au contribuit în mare măsură la această scădere: măsurile agricole și de mediu din anii 1990, precum și politicile climatice și energetice începând din 2005. Printre acestea se numără, în special, Sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii (ETS) și măsurile naționale aplicabile sectoarelor care nu fac parte din ETS.

Emisiile interne nete reflectate în inventarul gazelor cu efect de seră nu includ emisiile provenite din aviația și navigația internațională. Prin urmare, acestea nu sunt direct comparabile cu obiectivul de reducere a emisiilor prevăzut de Legea europeană privind clima pentru 2030 (55% net), întrucât acesta din urmă include o parte din emisiile provenite din aviația și navigația internațională.