România își poate accelera creșterea economică fără costuri suplimentare majore și fără măsuri împovărătoare pentru mediul privat, printr-o direcție clară: creșterea implicării femeilor pe piața muncii până la media Uniunii Europene.

Potrivit unei analize realizate pe baza datelor Eurostat și World Bank, dacă România ar ajunge la aproximativ 70% rată de ocupare în rândul femeilor (20–64 ani), economia ar putea integra suplimentar aproximativ 285.000 de femei, ceea ce ar genera un plus anual estimat de aproximativ 13,2 miliarde EUR la PIB.

”În România, avem una dintre cele mai mari diferențe din Uniunea Europeană între potențialul femeilor și modul în care acest potențial este valorificat în economie. Nu vorbim doar despre dreptate socială, ci despre competitivitate, despre bani reali pierduți în fiecare an și despre un viitor în care nu putem progresa cu jumătate din resursa de talent ținută pe margine. Mișcarea #WeAreHalf a apărut exact din acest gol: să transformăm femeile invizibile în femei vizibile, femeile blocate în femei independente și să construim o rețea reală de solidaritate între lidere care pot schimba sistemul, nu doar povestea. Dincolo de dimensiunea socială, vorbim despre una dintre cele mai simple și subutilizate soluții economice pe care România le are la dispoziție”, a declarat Mihaela Tudor, fondatoarea Asociației Solidaritate și Egalitate și inițiatoarea mișcării #WeAreHalf.

”Diferența de ocupare dintre femei și bărbați nu este o problemă socială marginală, ci una dintre cele mai costisitoare vulnerabilități economice ale României. Țările care au recuperat rapid acest decalaj au făcut-o nu prin retorică, ci prin politici publice coerente, corelate cu nevoile reale ale pieței muncii. Creșterea participării femeilor în economie este una dintre puținele pârghii de dezvoltare pe termen mediu, dar generează efecte directe în PIB, buget și competitivitate. Pentru România, fiecare punct procentual câștigat în ocuparea feminină înseamnă mai multă forță de muncă activă, venituri publice suplimentare și presiune mai mică pe sistemele sociale. Dacă tratăm această temă ca pe o strategie economică națională – nu ca pe un subiect secundar – beneficiile sunt rapide, măsurabile și sustenabile”, a declarat conf. univ. dr. Andreea Paul, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București și președinta INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.

În 2024, rata de ocupare a femeilor (20–64 ani) în România era de aproximativ 60%, în timp ce media Uniunii Europene depășea 70%. Diferența reflectă un potențial economic semnificativ nevalorificat, determinat de factori sistemici precum lipsa serviciilor de îngrijire, flexibilitatea scăzută a muncii, stereotipurile de rol, accesul limitat la reconversie profesională și dificultățile de reîntoarcere în câmpul muncii după concediul maternal, în special în mediul rural.

De la procente la bani în economia reală

Modelul de estimare este construit exclusiv pe date publice. Plecând de la populația feminină de vârstă activă (20–64 ani), estimată la aproximativ 6,07 milioane de persoane, și de la diferența de ocupare față de media UE, rezultă un potențial de aproximativ 285.000 de femei care ar putea intra suplimentar în câmpul muncii dacă România ar converge către media europeană.

Pentru estimarea impactului asupra PIB, a fost utilizată productivitatea medie anuală per persoană ocupată, de aproximativ 46.000 EUR, ceea ce conduce la un impact anual estimat de circa 13,2 miliarde EUR. Estimarea nu include efecte de multiplicare economică, creșteri de productivitate pe termen lung sau impact indirect în consum, educație și sănătate, ceea ce sugerează că beneficiul real ar putea fi semnificativ mai mare.

Impactul s-ar reflecta direct și în bugetul public. Având în vedere un raport mediu taxe și contribuții de aproximativ 28,8% din PIB, creșterea estimată ar putea genera venituri suplimentare de circa 3,8 miliarde EUR anual. În perioada 2026-2030, câștigul cumulat ar putea depăși 65 miliarde EUR PIB și aproape 20 miliarde EUR venituri publice.

Ce se întâmplă la nivelul Uniunii Europene?

Potrivit Eurostat, în 2024, UE a atins un nivel record al ocupării forței de muncă (75,8%), dar femeile încă sunt mai puțin prezente în piața muncii comparativ cu bărbații. Factorii principali care duc la această diferență se referă la responsabilitățile de îngrijire neplătite (copii, persoane dependente), adesea căzând disproporționat pe femei; disponibilitatea insuficientă a serviciilor de îngrijire a copiilor și politici fiscale care penalizează al doilea venit familiei; segmentarea pe sectoare cu salarii mai mici și subreprezentarea în poziții de conducere sau STEM; permanente decalaje salariale și de promovare între femei și bărbați.

Conform raportului din 2025 al Comisiei Europene privind angajarea și dezvoltarea socială în Europa (raportul ESDE), extinderea serviciilor de îngrijire ar putea crește rata de ocupare a femeilor cu până la 30% în unele state membre.

Cine se detașează în pluton?

La nivelul Uniunii Europene există o serie de țări care au luat o serie de măsuri cu impact pozitiv asupra creșterii ratei de ocupare a femeilor. De exemplu, Suedia, Danemarca și Finlanda oferă infrastructură extinsă de creșă și grădiniță precum și politici de concediu parental bine structurate. De altfel, Suedia are una dintre cele mai ridicate rate de ocupare a femeilor în UE. La rândul lor, Estonia și Letonia oferă scheme de concediu flexibile pentru tată, ceea ce reduce presiunea asupra femeilor legată de îngrijirea copiilor. Nu în ultimul rând, țări precum Germania și Olanda au programe pentru îngrijirea la domiciliu a vârstnicilor precum și centre de zi care ajută femeile să combine mai ușor munca cu îngrijirea familiei.