Fauna sălbatică din România, o componentă esențială a biodiversității, riscă un declin vertiginos, avertizează WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), cea mai mare organizație de mediu din lume care se ocupă de protecția și conservarea naturii. În pădurile și apele țării, specii emblematice precum ursul brun, râsul, lupul, zimbrul, vidra sau sturionul sunt amenințate de schimbări climatice, poluare, defrișări ilegale, braconaj și fragmentarea habitatelor.

Această realitate îngrijorătoare are consecințe devastatoare asupra biodiversității și echilibrului ecologic, iar cum între natură și om există o interdependență puternică, pe termen lung vor fi afectate sănătatea și bunăstarea românilor.

”Speciile sălbatice suferă de pe urma fragmentării habitatelor. Întreruperea funcționalității coridoarelor ecologice duce la diverse tipuri de conflicte, inclusiv coliziuni între autovehicule și specii de animale sălbatice, punând în pericol siguranța oamenilor. Intruziunea oamenilor în habitatul speciilor sălbatice (mai ales cu mijloace motorizate), furnizarea de hrană antropogenă și altele afectează nu doar distribuția, ci și comportamentele animalelor, ceea ce rezultă adesea în conflicte nedorite între om și specii de animale sălbatice. Totodată, schimbările climatice vor avea un cuvânt tot mai greu de spus, influențându-le tiparele de hrănire, hibernarea anumitor specii, distribuția și altele”, explică Dr. Cristian-Remus Papp, Manager Național Specii Sălbatice și Arii Protejate în cadrul WWF-România.

Recent, WWF – World Wide Fund for Nature / Fondul Mondial pentru Natură a subliniat, prin studiul Raportul Planeta Vie, că următorii 5 ani sunt cruciali pentru viața omului pe Pământ, deoarece planeta atinge cel mai avansat nivel de degradare din Antropocen, în condițiile în care s-a înregistrat o scădere de 73% a populațiilor de specii sălbatice, la nivel mondial, în doar 50 de ani. Efectele se resimt tot mai acut și în România, care trebuie să ia măsuri din timp pentru protejarea naturii, animalelor sălbatice și a cetățenilor săi.

”Viitorul copiilor noștri depinde de un mediu natural sănătos, iar asta înseamnă să luăm măsuri acum pentru a proteja fauna sălbatică și natura în general. Fără implicarea noastră activă, copiii noștri vor moșteni o natură degradată, lipsită de bogăția și stabilitatea oferite de ecosistemele naturale. Trebuie să devenim părinți și pentru natură, oferindu-i sprijinul de care are nevoie pentru a prospera și a ne susține la rândul ei. Ne gândim mereu la viitorul copiilor noștri, dar uităm că fără o natură sănătoasă, acel viitor este sumbru. Este momentul să fim părinți nu doar pentru propriii copii, ci și pentru Mama Natură, care are nevoie de susținere pentru binele nostru, al tuturor”, declară Hanny Bratu, Public Engagement and Resource Mobilization Director în cadrul WWF-România.

Eforturile susținute ale WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) în ultimul deceniu au marcat progrese remarcabile în conservarea speciilor emblematice ale țării. Proiectul de reintroducere a zimbrilor în Carpații de Sud-Vest reprezintă una dintre cele mai importante realizări în conservarea biodiversității europene. La doar 10 ani de la prima reintroducere, numărul de zimbri liberi din sălbăticia Munților Țarcu a depășit 200 de exemplare. În toamna anului 2023, câteva exemplare s-au stabilit, în mod natural, în Parcul Național Domogled Valea Cernei, o dovadă clară că specia se adaptează și se integrează în ecosistem.

În domeniul conservării sturionilor, WWF-România a obținut succese notabile prin implementarea unor măsuri inovatoare de protecție. Prin colaborarea strânsă cu comunitățile de pescari și autoritățile, organizația a contribuit semnificativ la combaterea braconajului și la protejarea rutelor de migrație ale acestor „fosile vii”. Monitorizarea prin tehnologii moderne și programele de conștientizare au jucat un rol crucial în supraviețuirea acestor specii ancestrale în apele Dunării.

La Băile Tușnad, proiectul pilot implementat de WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) alături de autoritățile locale și de factorii interesați din zonă, a transformat localitatea în primul oraș „bear smart” din Europa. Demarat în urmă cu doi ani, inițiativa a reușit să reducă la zero numărul conflictelor om-urs, devenind un model ce poate fi replicat în toate localitățile cu densități mari de urs, atât din România, cât și din Europa. Cu toate acestea, succesele izolate nu sunt suficiente.

”România se află într-un moment decisiv pentru viitorul patrimoniului său natural. În pofida provocărilor complexe cu care ne confruntăm – de la tăierile ilegale la poluarea cu plastic, până la inițiativele legislative controversate privind vânătoarea de trofee la urși – rămânem fermi angajați în misiunea de a proteja și a restaura, ecosistemele degradate, respectiv populațiile speciilor valoroase ale țării, precum sturionii și zimbri. Deciziile pe care le luăm astăzi vor avea un impact considerabil asupra faunei și florei sălbatice. Este vorba inclusiv despre speciile carismatice, precum ursul, sau reprezentanți ai speciilor din fauna acvatică, adesea trecută cu vederea, dar vitală pentru echilibrul natural al râurilor. Refacerea râurilor, lacurilor, bălților, a zonelor umede în general, reprezintă nu doar o necesitate pentru conservarea biodiversității, ci și o soluție esențială pentru combaterea inundațiilor și a secetei, probleme tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice. Prin măsuri coordonate și investiții strategice în soluții bazate pe natură, putem crea o Românie unde biodiversitatea prosperă iar comunitățile umane beneficiază direct de pe urma unui mediu sănătos”, a declarat Barbara Bendandi, Director de Conservare WWF-România.

În România, este necesar să se continue implementarea unor măsuri viabile pentru salvarea speciilor sălbatice, precum reintegrarea zimbrilor în sălbăticie și refacerea traseelor turistice pentru a evita întâlnirile periculoase între oameni și urși. În acest context, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) lansează campania „Mama Natură are nevoie de mame și tați”, un apel la responsabilitate, empatie și înțelegere că pericolele si riscurile cu care se confruntă viețuitoarele sălbatice le împing dincolo de limitele lor, cu consecințe catastrofale, iar puterea și oportunitatea de a crea o natură rezilientă pentru viitorul copiilor stă chiar în mâinile părinților de astăzi.