Fermierii europeni se confruntă cu o varietate de provocări pe care trebuie să le adreseze, cu scopul de a asigura eficiența, profitabilitatea și sustenabilitatea afacerilor lor. În plus, aceștia sunt sub presiune să folosească mai puțini feritilizatori și pesticide și să producă produse agericole cât mai naturale, sigure și sănătoase, care să protejeze biodiversitatea. Combinarea tehnicilor moderne cu metodele tradiționale agricole poate fi o promisiune spre un pas înainte înspre tranziția spre o agricultură sustenabilă la scară largă. În plus, practicile alternative precum agricultura regenerativă și agricultura bazată pe absorbția și stocarea carbonului în sol, oferă oportunități semnificative pentru a îmbunătăți eficiența business-urilor din agricultură prin optimizarea recoltelor, reducerea impactului asupra mediului și creșterea profitabilității.

 

Un raport realizat anul trecut de EIT food – ce mai mare comunitate de inovație la nivel global în domeniul agri-food – și co-finanțat de Uniunea Europeană, prezintă unele dintre cele mai de impact soluții de tehnologie în domeniul agriculturii, menite să contribuie la un model de agricultură rezilient la schimbările climatice, viabil din punct de vedere economic și neutru din punct de vedere climatic.

Raportul arată că, de vreme ce agricultorii joacă un rol din ce în ce mai important în protejarea mediului înconjurător, orice soluție în acest domeniu trebuie să se bazeze pe o abordare multi-stakeholder, care să aibă în centrul fiecărei activități nevoile fermierului. Aceeași sursă arată că procesul de co-creare este cheia pentru a crește capacitatea de cunoștere, nu doar a fermierilor, ci a tuturor entităților incluse pe întregul lanț valoric alimentar, cu scopul de a adopta cu succes practici sustenabile inovatoare și de impact în agricultură. Aceste practici se bazează pe trei elemente principale: tehnologii pentru o agricultură inteligentă, cu scopul de a folosi optim și sustenabil resursele naturale; conștientizarea importanței sănătății solurilor în practicarea unei agriculturi sustenabile și încurajarea încrederii și adoptarea inovațiilor în agricultură.

Tehnologii pentru o agricultură inteligentă, cu scopul de a folosi optim și sustenabil resursele naturale

La nivel global, sectorul agriculturii cunoaște cea de-a patra revoluție, inițiată de posibilitatea de a folosi tehnologia comunicațiilor și inteligența artificială (AI) pentru a lua decizii mai inteligente, de a folosi instrumente de planificare și procese de robotizare.

Noile tehnologii sunt folosite în principal în activități legate de cultivarea și strânsul recoltelor, plivire, producerea laptelui în ferme sau distribuirea produselor agro-chimice din dronă. În plus, fermierii pot urmări schimbările meteorologice, nivelul și frecvența precipitațiilor, infestarea cu dăunători sau orice alte aspecte neprevăzute care apar în activitățile agricole, pe baza unor date provenite din satelit pentru monitorizarea câmpurilor agricole. Mai mult, de exemplu, pentru a reduce gradul de încărcare cu muncă al fermierilor din fermele de lapte sau din sectorul horticulturii, digitalizarea agriculturii reprezintă una dintre cele mai promițătoare modalități de tranziție către un model de producție alimentară sustenabil și viabil, menit să protejeze mediul înconjurător.

„Cel mai mare avantaj al agriculturii inteligente este acela că te ajută să ai o înțelegere mult mai bună a ceea ce se întâmplă de fapt pe câmp. Senzori, drone sau sateliți, în combinație cu o modelare predictibilă – ne permit să reducem cantitățile de fertilizatori și pesticide utilizate și să creștem eficiența nutrienților prin măsuri personalizate de tratare a solurilor și culturilor. Iar pentru a câștiga încrederea consumatorilor, ne folosim de date pentru a le arăta acestora cum contribuie fermierii la sustenabilitate și protecția mediului”, spune Erik Jennewein, care operează o fermă, un hotel și un restaurant în sud-vestul Germaniei.

Conștientizarea importanței sănătății solurilor în practicarea unei agriculturi sustenabile

Un sol sănătos reprezintă cea mai valoroasă resursă pe care fermierii o pot avea. Iar înțelegerea particularităților și nevoilor solului agricol, nu numai că ajută la generarea de recolte sporite, dar joacă totodată un rol major în atenuarea efectului de seră. Comisia Europeană estimează că un procent cuprins între 60 și 70% din solurile Europei nu sunt soluri sănătoase. Pentru a combate această situație, noua strategie pentru sol a Uniunii Europene pentru 2030 a stabilit un cadru comprehensiv de politici pentru remedierea solurilor, cu scopul de a evalua nivelul de degradare a solurilor din Europa.

Una dintre abordările promițătoare este reprezentată de microbiomi – comunități de organisme microbiene care se găsesc în, pe sau în jurul nostru și care pot juca un rol critic pentru starea de bine a oamenilor, animalelor și plantelor. De exemplu, în cazul plantelor, microbiomii joacă un rol central în furnizarea de nutrienți, îmbunătățind rezistența acestora la factori de stres, descompunând toxinele și eradicând factorii patogeni. În plus, microbiomii influențează metabolismul plantelor, ciclul mentanului și formarea carbonului.

 Încurajarea încrederii și adoptarea inovațiilor în agricultură

Agricultura se află în centrul sistemului nostru alimentar, iar pe măsură ce populația globului continuă să crească, crește și dependența noastră de sectorul agricol. Dar cât de multă încredere au consumatorii în agricultori? Este o întrebare legitimă, la care raportul EIT food încearcă să găsească răspunsul. Dintre toți jucătorii de pe lanțul alimentar, fermierii se bucură de cea mai mare încredere în rândul publicului. Astfel, două treimi (67%) din consumatorii europeni au afirmat în cadrul raportului EIT Food Trust Report 2020 că au încredere în fermieri. Mai mult, întrebați în legătură cu competența, deschiderea și atenția acordată, încrederea generală în fermieri a crescut de la ultimul studiu din 2018, astfel că, două treimi din consumatorii europeni (69%) au afirmat că fermierii își îndeplinesc bine atribuțiile în cadrul rolului pe care aceștia îl joacă în lanțul alimentar. Peste 56% au afirmat că fermierii acționează în interesul public, cel mai mare scor înregistrat din această perspectivă fiind înregistrat de Regatul Unit al Marii Britanii (72%).

Raportul a mai scos la iveală și dorința consumatorilor ca fermierii să fie mai abordabili și să ofere mai multe oportunități de a vizita fermele pe care le gestionează. Acest lucru le va permite consumatorilor să vadă la prima mână ce întreprind concret fermierii în direcția tranziției către practici agricole mai sustenabile. Totodată, consumatorii consideră că marile ferme în particular trebuie să fie mai transparente și oneste și să arate ce fac concret pentru a minimiza impactul negativ pe care procesele și practicile lor l-ar putea avea asupra animalelor sau mediului înconjurător. De asemenea, îmbunătățirea transparenței fermierilor înseamnă inclusiv că, în timp, consumatorii pot juca un rol mai activ în accelerarea tranziției către o agricultură sustenabilă. Cu o informare mai clară cu privire la sustenbailitatea alimentelor pe care le consumă, consumatorii pot lua decizii mult mai informate despre ce cumpără și astfel își pot prioritiza brandurile care se concentrează pe o agricultură sustenabilă.

Un exemplu despre cum pot fermierii să ajungă la consumatori este implementarea conceptului de grădină urbană, care presupune revigorarea metodelor de producție agricolă tradițională. O grădină urbană reprezintă un mică suprafață de teren pe care sunt cultivate fructe, legume și flori și care apoi sunt vândute direct consumatorilor. Ele funcționează mai degrabă ca „ferme organice” care folosesc metode de agricultură ecologică și care au o suprafață de până într-un hectar. Acestea pot fi organizate fie sub forma de sere de mari dimensiuni sau o combinație de plante cultivate atât în interior cât și în exterior. „Grădinile urbane reprezintă o soluție la schimbările climatice și la restaurarea biodiversității, în timp ce contribuie la crearea unui mediu mai rezistent la aceste schimbări și sprijină economia rurală, în special prin oferirea de locuri de muncă pentru tinerii din medii vulnerabile. Viziunea mea despre grădinile urbane este aceea de a crea câte o astfel de grădină în fiecare sat până în 2035, astfel încât aceasta să ofere legume proaspete pentru comunitatea locală”, spune Alfred Grand, un fermier care locuiește în apropiere de Viena și care practică agricultura sustenabilă pe o suprfață de 90 de hectare.

Este tot mai evident că tranziția către o agricultură mai sustenabilă are nevoie și de implicarea consumatorilor, în sensul creșterii încrederii acestora în fermieri, stimularea consumului local și prioritizarea produselor sustenabile în decizia lor de cumpărare.