Tranziția către noi modele de afaceri va crea locuri de muncă pe termen mediu, însă în prezent competențele necesare acestor roluri nu sunt suficient dezvoltate, iar organizațiile se confruntă cu o lipsă a specialiștilor, potrivit participanților la dezbaterea „SustainAbility Talks”, cu tema „România sustenabilă – cine face schimbarea?”, organizată de Ambasada Sustenabilității.

În aceste condiții și în contextul în care 2023 este Anul european al competențelor, una dintre modalitățile prin care companiile din UE vor putea să abordeze deficitul de abilități în domeniul sustenabilității este reprezentată de recalificarea și perfecționarea angajaților.

„Demografia este un subiect care ne preocupă, pentru că în timp ce populația globală crește și va ajunge la peste 10 miliarde până în 2050, populația europeană va atinge un maxim în 2026, după care va continua să scadă, însemnând că disponibilitatea forței de muncă va scădea de la 64%, cât era în 2019, la 56% în 2070. Forța de muncă europeană se schimbă datorită digitalizării și automatizării și scade, în același timp, iar companiile au dificultăți din ce în ce mai mari să găsească oameni cu competențele potrivite”, a declarat  Mara Roman-Bănescu, Șef adjunct al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

În mediile profesionale și educaționale din România, dintre cele mai importante teme prioritare ale sustenabilității sunt: reducerea poluării (49%), combaterea corupției (32%), egalitatea de șanse (32%) și reducerea consumului de resurse (30%), potrivit studiului „Percepții în rândul populației naționale asupra temelor prioritare de sustenabilitate”, realizat de IZI data pentru Ambasada Sustenabilității din România, și prezentat în cadrul dezbaterii.

Studiul mai arată că, la nivel național, 7 din 10 români au auzit în ultimul an în mass-media și cercurile apropiate (familie, prieteni, colegi) de reducerea poluării, 57% dintre respondenți au auzit de reducerea emisiilor de carbon, în timp ce 54% au auzit de combaterea corupției.

Studiul IZI data fost realizat în luna mai 2023, prin metodologia online CAWI (Computer Assisted Web Interview) pe o populație de 1058 respondenți, reprezentativă la nivel național urban-rural, cu bărbați și femei cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, utilizatori de internet.

Dacă temele prioritare ale sustenabilității sunt, așadar, relativ cunoscute de angajații organizațiilor și companiilor din România, aceștia mai au etape de parcurs pentru a dobândi efectiv competențele necesare.

„Studiile noastre arată că, în prezent, culturile organizaționale sunt mature în România. Am trecut de la competitivitate la colaborare, oamenii se uită la bunul comun. Ce lipsește este disponibilitatea managerilor de a le da oamenilor un scop al activității lor, să trecem de la «avem de făcut o sarcină» la «avem un scop». Credem că este mult de lucru în zona de middle management, ei sunt cei care ar trebui să transfere echipelor viziunea organizației în cifre acționabile ce pot fi duse mai departe către zona de execuție. Dacă vrem să construim culturi organizaționale constructive, cu impact în sustenabilitate, trebuie să investim mult în zona de middle management”, a spus Marius Decuseară-Brandenburg, Managing Partner, Trend Consult Group.

Cererea de angajați cu competențe în domeniul sustenabilității are deja efecte și asupra instituțiilor de învățământ, în condițiile în care companiile au nevoie din ce în ce mai mare de astfel de specialiști, toate meseriile urmând să se adapteze regulilor specifice.

„Am realizat un program de masterat nou, Dezvoltarea Durabilă a Afacerilor și a Organizațiilor Economice, la solicitarea mediului privat. Printre disciplinele pe care le predăm în cadrul acestui masterat se numără «Bazele economiei circulare», «Etică și responsabilitate socială», «Strategii de consum durabil». Mediul privat care activează în domeniu aduce completare cu ce înseamnă practică, iar studenții au devenit foarte căutați pe piața forței de muncă, sunt angajați imediat, nu producem șomeri”, a explicat Cristian Teodor, Președinte al Fundației Academiei de Studii Economice.

Motorul principal al schimbării este reprezentat de tineri, care au deja un set de competențe dezvoltate în domeniul sustenabilității.

 „Mi-aș dori ca departamentele de CSR din companii să nu mai existe. De ce? Pentru că eu cred că sustenabilitatea este responsabilitatea noastră, a tuturor. Cred că trebui să o predăm la școală, în mediul de business, în cercul de prieteni și acasă și să încercăm să  dezvoltăm tinerilor patru meta-competențe, cum ar fi autodisciplina, gândirea critică, gândirea de arhitect/designer și autonomia. Deja Generația Z s-a născut cu această responsabilitate, să dea mai mult înapoi, să nu compromită generațiile viitoare și să utilizeze cât mai puține resurse. Tinerii și generația nouă au curajul de a produce schimbarea”, a declarat Claudiu Butacu, cofondator EFdeN.

Pregătirea generațiilor tinere în sensul dobândirii de competențe în sustenabilitate și recalibrarea, în același sens, a angajaților cu experiență sunt cu atât mai importante cu cât tranziția spre noi modele de business se face cu pași repezi.

„Când vorbim de sustenabilitate, multe organizații, dar și instituții au fost prinse cu garda jos în fața ritmului și intensității cu care noile reglementari legislative au intrat în vigoare. Prin urmare, la momentul actual există o foarte mare cerere în piață de specialiști și experți în sustenabilitate, iar această presiune de a identifica și atrage rapid resursele umane cu competențele necesare, generează și riscuri. Așa cum nu există încă o definiție clară pentru ce înseamnă un produs sustenabil/ verde/ ecologic, nu avem nicio definiție clară a competențelor pe care le are un specialist în sustenabilitate. Și asistăm la apariția unei noi forme de greenwashing: competence greenwashing sau practica de a exagera în mod intenționat cunoștințele, competențele sau expertiza unei persoane pe aspecte legate de sustenabilitate. Simplul rebranding al unor funcții deja consacrate – analistul devine sustainability analist, risk managerul devine climate risk manager, nu este suficient dacă nu este însoțit de un proces serios de upgrade al competențelor.”, a explicat Andreea Ghiocel, Director Divizie de Raportare în cadrul The CSR Agency.