Peste 40 de organizații ale societății civile din România cu expertiză în domeniile climă, energie, agricultură și biodiversitate propun o listă de măsuri necesare ca tranziția verde europeană să fie una echitabilă și să nu lase nicio țară, regiune sau cetățean în urmă. Cerințele societății civile din România sunt cuprinse într-un document de poziție ce va fi înaintat instituțiilor europene. Organizațiile societății civile cer reprezentanților statului român să susțină strategic interesele economice ale țării și ale cetățenilor pe aceste teme, ce fac parte din marile dosare care vor fi pe masa viitoarelor structuri ale Comisiei și Parlamentului European.

Cele peste 40 de organizații au participat recent la o masă rotundă co-organizată de Centrul pentru Studiul Democrației (inițiatorul Observatorului Român al Sărăciei Energetice), Centrul Român pentru Politici Europene, Bankwatch România și Federația Coaliția Natura 2000, sub egida Comitetului Economic și Social European (CESE), intitulată „Viitorul Pactului Verde European, între echilibru ecologic și echitate socială”.

Potrivit experților români, Pactul Verde European este o oportunitate fără precedent de a trata încălzirea climatică, pierderea biodiversității și poluarea. Succesul Pactului Verde va depinde însă de reducerea riscurilor sociale și de o distribuire echitabilă a costurilor și beneficiilor tranziției verzi. De asemenea, este necesară construirea consensului public.

Experții români susțin o tranziție verde care să asigure creștere economică sustenabilă, locuri de muncă bine plătite, dezvoltarea industriei, a agriculturii, condiții de viață mai bune pentru cetățeni, diminuând riscurile de agravare a inegalității sociale la nivelul Uniunii Europene.

„Nu va fi niciun Pact Verde fără un Pact Social”

La nivelul decidenților europeni, e important să se înțeleagă că nu pot fi tratate cu aceeași măsură economiile performante, care au capacitate administrativă dezvoltată și putere financiară, și țările care au aderat mai târziu la UE, precum România. Politicile și programele de finanțare din cadrul Pactului Verde trebuie să țină cont de aceste diferențe, pentru a nu accentua decalajul economic între statele membre. „Nu va fi niciun Pact Verde fără un Pact Social”, subliniază experții români.

Potrivit societății civile din România, tranziția echitabilă trebuie să devină un obiectiv strategic al următoarei Comisii Europene. Din acest punct de vedere, este necesară o directivă europeană pentru tranziție justă și se impune numirea unui Comisar pentru Tranziție Justă.

Din perspectiva CESE – instituție europeană care reprezintă punctul de vedere consensual al sindicatelor, patronatelor și ONG-urilor europene – este nevoie urgent și rapid de o trecere de la sistemul economic în care principalul motor era reprezentat de creștere, la cel în care primează sustenabilitatea. Din acest motiv, sunt necesari o serie de indicatori de măsurare a progresului economic și social dincolo de PIB.

„Nu putem vorbi despre un viitor prosper și sănătos pentru oameni pe o planetă destabilizată climatic, cu resurse supra-exploatate, zone degradate și păduri distruse. În fața unor crize multiple și interconectate – climă, biodiversitate, conflicte, inflație – avem nevoie de o schimbare de paradigmă: o reinventare a economiei europene către una a bunăstării, echitabilă și verde, aliniată limitelor planetare”, semnalează reprezentanții societății civile din România.

Recomandări privind energia și clima

Atrăgând atenția că inacțiunea în ceea ce privește schimbările climatice este mai costisitoare decât acțiunea, societatea civilă din România recunoaște riscul agravării sărăciei energetice, a inegalităților sociale, precum și a sentimentelor anti-europene odată cu implementarea Pactului Verde. Acest argument ia în considerare în special includerea sectorului rezidențial și al transportului în sistemul european de tranzacționare a certificatelor de emisii (ETS 2).

De la viitorii decidenți europeni se așteaptă, printre altele:

• Implementarea unor cadre de dialog mai bun cu cetățenii, astfel încât să existe un consens public asupra tranziției;
• Derularea de studii de impact de mediu, dar și social, pentru a identifica impactul asupra diferitelor grupuri sociale și riscurile de agravare a inechității sociale;
• Introducerea unor condiții sociale și de protecție a mediului puternice pentru toate instrumentele europene de finanțare;
• Prioritizarea investițiilor ce contribuie la combaterea crizelor schimbărilor climatice, pierderea biodiversității, scăderea poluării și la reducerea inegalității sociale;
• Susținerea investițiilor în rețelele de energie electrică și prioritizarea unui sistem energetic descentralizat, bazat pe prosumatori și comunități de energie, față de proiecte mamut de infrastructură energetică la nivel național;
• Implementarea eficientă a pactului pentru competențe în industriile regenerabile;
• Crearea unui registru european de „no-go zones” (zone protejate interzise) pentru proiecte regenerabile, concomitent cu identificarea unor zone de accelerare a investițiilor în producția de energie din surse regenerabile;
• Accesul universal la servicii energetice sustenabile, accesibile și sigure pentru asigurarea nevoilor de bază.

„Aceste deziderate pot fi îndeplinite doar printr-o colaborare mult mai strânsă între nivelurile europene de guvernanță (Parlament, Comisie), guvernele naționale și regionale”, subliniază reprezentanții societății civile din România. Potrivit acestora, cadrul european de politici devine tot mai complex, iar capacitatea de implementare la nivel național este redusă.

Recomandări privind biodiversitatea

Criza biodiversității și cea climatică sunt două fațete ale aceleiași monede și trebuie abordate cu soluții integrate. Din această perspectivă, societatea civilă din România susține:

• Soluțiile bazate pe natură, cum ar fi protejarea și refacerea zonelor umede, a turbăriilor, a ecosistemelor costiere, a pădurilor, a pășunilor și a solurilor agricole.

„Aceste soluții sunt esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice. Natura reglează clima. În România, soluțiile bazate pe natură pot duce inclusiv la refacerea ecosistemelor degradate, forestiere și acvatice”, arată experții din organizațiile menționate.

• O rețea de arii protejate reprezentativă la nivel național, eficient administrată și finanțată, interconectată prin coridoare ecologice;
• Reducerea presiunilor asupra biodiversității rezultate din chimizarea excesivă în agricultură și încurajarea practicilor favorabile conservării biodiversității (peisajele cu biodiversitate ridicată pe terenurile agricole, agroecologia, agricultura ecologică etc);
• O cuantificare reală a beneficiilor economice ale biodiversității. Beneficiile rețelei Natura 2000 (inclusiv din afaceri sustenabile, pro-biodiversitate) la nivelul UE sunt evaluate între 200 și 300 de miliarde EUR pe an. Se preconizează totodată că nevoile de investiții ale rețelei vor sprijini crearea unui număr de 500.000 de locuri de muncă suplimentare.

Recomandări privind sistemul agroalimentar

„Fermierii români consideră că trebuie armonizate politica de mediu și cea agricolă, cu obiective câștigătoare pentru ambele sectoare. Pare a exista un consens cu privire la obiectivele majore ale Pactului Verde European, însă nu și o înțelegere asupra modului în care trebuie ajuns acolo și a obiectivelor de etapă. Agricultorii consideră că Pactul Verde European a condus la supra-reglementare și a creat un sentiment anti-agricultură care a dăunat dialogului între instituții și fermieri”, arată experții din societatea civilă. Măsuri necesare:

• Susținerea tuturor deciziilor prin studii de impact și de o comunicare adecvată cu cei mai afectați de aceste decizii;
• Introducerea unui post de Comisar European pentru Sistemul Agroalimentar, cu atribuții nu doar în domeniul agricol, ci în domeniul sistemelor agroalimentare, sanitare și de comerț internațional în viitoarea structură a Comisiei Europene. Prezentul cadru de acorduri comerciale internaționale afectează profund competitivitatea producătorilor agroalimentari europeni, pentru că standardele de mediu impuse acestora nu sunt respectate de producătorii agricoli și alimentari din state terțe;
• Taxarea emisiilor de carbon la frontieră (mecanismul CBAM) trebuie să se extindă și în domeniul agroalimentar, pentru a combate influxul de produse alimentare ieftine, cu emisii ridicate și nereglementate din State Terțe;
• Descentralizarea sistemului agroalimentar și susținerea lanțurilor agroalimentare scurte;
• Susținerea strategică a practicilor agricole sustenabile, în special agricultura regenerativă;
• Stimularea inovării în agricultură prin finanțarea pilotării și scalării de soluții precum: îngrășăminte neutre din punct de vedere al carbonului, noi soiuri rezistente la boli și adaptate la schimbări climatice și utilizarea inteligenței artificiale în agricultură.

„Ne exprimăm disponibilitatea pentru dialog și colaborare, precum și speranța ca noul Parlament European și noua Comisie Europeană să se angajeze într-un dialog constructiv, bazat pe input de la firul ierbii, cu organizațiile societății civile din România”, se mai arată în documentul comun al CESE și al organizațiilor Centrul pentru Studiul Democrației, Centrul Român pentru Politici Europene, Bankwatch România și Federația Coaliția Natura 2000. Documentul de poziție poate fi citit integral în linkul următor: https://democracycenter.ro/application/files/1117/1862/4124/White_paper_12.06_3.pdf.