Guvernul României are planuri mari pentru industria energetică a României, planuri prin care țara noastră ar trebui să devină „ce a fost și în trecut: un pol de stabilitate, de securitate energetică în regiune.” Acestea sunt declarațiile recente ale secretarului de stat din Ministerul Energiei, Dan Drăgan, care a enumerat printre proiectele în desfășurare cablul submarin de energie Azerbaidjan-Georgia-România, al cărui studiu de fezabilitate va fi finalizat în următorul an, rețelele de tranzit energie din Grecia și Turcia, dar și cele de energie nucleară, cu extinderea capacității de la Cernavodă și instalarea de reactoare mici modulare. 

„Toate acțiunile Ministerului Energiei converg în direcția de a avea la nivelul anului 2030, adițional, 10.000 MW instalați în surse regenerabile de energie”, a declarat Dan Drăgan la o conferință de specialitate. În prezent, 70% din producția de energie a României este fără emisii de carbon, ceea ce ne situează înaintea multor state europene mai dezvoltate economic.

Legea adoptată a decarbonizării  prevede ca până în 2032 toate capacitățile de producție care utilizează resurse fosile solide să fie trecute în conservare sau dezafectate. Conform secretarului de stat, acestea vor fi înlocuite cu unități nucleare, în primul rând cu viitoarele Unități3 și 4 de la Cernavodă, care ar trebui să fie gata în 2031, cu proiectul de la Doicești, de 460 MW, cu termen de finalizare în 2029, și reactoarele mici modulare.

„Vom avea și avem capacități pe ciclul combinat, folosim gazele naturale, avem centrala de la Iernut, care va fi pusă în funcțiune la sfârșitul anului viitor; avem 1.300 de MW – 475 de MW la Turceni și 850 la Ișalnița, pe ciclu combinat, dezvoltați de Complexul Energetic Oltenia în colaborare cu parteneri privați; avem proiectul de la Mintia, de 1.700 de MW, unde a fost semnat contractul cu furnizorul de turbine”, arată Dan Drăgan.

Pe partea de gaze naturale, asocierea dintre OMV Petrom și Romgaz pentru exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep va duce la un volum anual adițional de circa 8 miliarde metri cubi de gaze începând cu finalul lui 2026 sau 2027. Producția suplimentară va acoperi necesitățile de consum ale României și va permite producția de energie și de gaze în exces, volume care vor putea fi exportate. De altfel, este considerată importantă relația cu Republica Moldova și cu Ucraina, către care se îndreaptă deja cantități de energie electrică și de gaze.

Proiectele finanțate prin PNRR sunt în principal cele de cogenerare, dar și proiecte pentru hidrogen, proiecte pentru stocarea de energie, panouri fotovoltaice. Proiectele de investiții au o valoare estimată de 1,1 miliarde euro, la care se adaugă sumele din Fondul pentru Modernizare, derulat până în 2030, prin care au fost alocate 5,3 miliarde euro până în prezent. Cel mai mare proiect de investiții din Fondul de Modernizare este cel de transformare al CE Oltenia, cu o valoare de 890 milioane euro. De asemenea, sunt proiecte pe cale de a fi aprobate pentru Transelectrica, Transgaz, ca și scheme de ajutor pentru producția de energie din surse regenerabile, în valoare de 2 miliarde euro.

Reuniunea Consiliului Energiei de la Luxemburg

Dan Drăgan, a participat săptămâna trecută la reuniunea Consiliului Energiei, organizată la Luxemburg. Pe agenda reuniunii s-au aflat dezbaterea măsurilor din noul pachet propus de Comisia Europeană la data de 18 octombrie 2022 vizând prețurile la gaze naturale, precum și discuții pe marginea normelor juridice privind reglementarea pieței hidrogenului aflate în curs de negociere la nivelul Consiliului. Statele membre au ajuns de asemenea la un acord politic cu privire la revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor.

În contextul actualei crize energetice, statele membre au dezbătut posibile măsuri cu aplicare urgentă pentru ameliorarea prețurilor ridicate la energie electrică și gaze naturale, pe marginea noului pachet propus de Comisie. Pachetul include o comunicare privind urgența energetică, opțiuni pentru intervenție în piață, și pregătire pentru iarnă precum și o propunere de Regulament al Consiliului care vizează noi măsuri de stabilizare a piețelor, de achiziție în comun a gazelor naturale și de solidaritatea între SM.

România a salutat obiectivul de operaționalizare a platformei energetice europene pentru achiziția în comun a gazelor naturale în prima parte a anului 2023 pentru a fi utilizată în cadrul demersurilor de reumplere a depozitelor pentru iarna 2023-2024. Elementele tehnice privind funcționarea platformei sunt în curs de negociere la nivelul SM.

În ceea ce privește prețurile excesive la gazele naturale, COM propune introducerea unor limite de preț pe platformele de tranzacționare a derivativelor, formarea unui nou indice de referință pentru a reflecta tranzacțiile cu LNG și stabilirea unui mecanism de corecție a prețurilor de tranzacționare a gazului în caz de nevoie. România apreciază propunerea privind acest mecanism de reglare a prețurilor pe piață și consideră că implementarea sa ar trebui să fie flexibilă și rapidă pentru a atinge obiectivul european de reducere a prețului la gaze, și implicit, la energia electrică pentru consumatori. Pe termen mediu, România, alături de alte state membre, și-a reafirmat susținerea pentru o plafonare a prețului la toate tranzacțiile cu gaze naturale pe piața europeană, măsura ce ar include gazul utilizat pentru producerea de energie electrică, pentru încălzire și pentru aplicații industriale. România a solicitat elaborarea de către Comisia Europeană a unui astfel de mecanism cât mai curând pentru a obține o reducere efectivă a prețurilor precum și modificarea design-ului pieței de energie electrică pentru a permite decuplarea prețului la gazul natural de prețul energiei electrice.

În perioada imediat următoare, statele membre vor negocia proiectul de Regulament al Consiliului privind implementarea acestor măsuri în perspectiva obținerii unui acord politic sfârșitul lunii noiembrie 2022. Miniștrii energiei din statele membre au avut un schimb de opinii pe marginea normelor aplicabile pentru piața hidrogenului, oferind linii directoare pentru continuarea negocierilor la nivel Consiliului. Pachetul urmărește să faciliteze integrarea gazelor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în rețeaua de gaze existentă.

Dezvoltarea unei piețe a hidrogenului în UE reprezintă obiectivul Strategiei europene pentru hidrogen și o componentă importantă a planului REPowerEU, cu efecte directe asupra decarbonizării sectoarelor cu emisii ridicate (industrie și transport). România susține o abordare neutră din punct de vedere tehnologic cu privire la producerea de hidrogen, fiind importantă utilizarea tuturor surselor regenerabile și cu emisii scăzute de carbon disponibile în UE. În acest sens, România, alături de alte 7 state membre, a transmis propuneri concrete Comisiei Europene în cadrul unui demers comun pentru luarea în calcul a producției domestice de hidrogen pentru a evita crearea unor noi dependențe de importuri din state terțe. La nivel național este în curs de elaborare strategia națională pentru promovarea producției de hidrogen curat. Obiectivul asumat de România prin PNRR vizează punerea în funcţiune a unei capacități de minimum 100 MW de producție hidrogen verde în electrolizoare, cu un volum generat estimat de cel puțin 10.000 de tone de hidrogen regenerabil, până în Q4 2025.

Statele Membre au ajuns la un acord politic pe marginea Directivei revizuite privind performanța energetică a clădirilor. Acordul politic va permite Consiliului să intre în negocieri inter-instituționale cu Parlamentul European. Directiva prevede măsuri privind sustenabilitatea clădirilor rezidențiale și publice, eficiență energetică, instalarea de capacități de producție din surse regenerabile, pe baza unei analize cost-beneficiu, obiectivul final fiind zero emisii în sectorul clădirilor până în 2050. România a promovat și obținut în cadrul negocierilor un grad crescut de flexibilitate cu privire la implementarea măsurilor la nivel național, în funcție de specificitățile locale.

De asemenea, în cadrul reuniunii ministeriale, Comisia Europeană a prezentat elemente actuale privind situația aprovizionării cu energie electrică și gaze naturale în Ucraina și Republica Moldova. În acest context, România a informat asupra măsurilor de solidaritate adoptate pentru a asigura aprovizionarea pentru Republica Moldova.