UE se află încă departe de obiectivele privind capacitatea instalată de energie eoliană, atât onshore, cât și offshore, se arată în Planul de acțiune privind energia eoliană europeană prezentat recent de Comisia Europeană. Atingerea obiectivului UE convenit recent, de a obține cel puțin 42,5 % energie din surse regenerabile până în 2030, cu ambiția de a ajunge la 45 % din surse regenerabile, va necesita o dezvoltare masivă a capacității eoliene instalate, cu o creștere preconizată de la 204 GW în 2022 la peste 500 GW în 2030. Mai exact, în următorii ani ritmul pentru eolian onshore va trebui să fie mai mult decât dublu, iar cel pentru eolian offshore va trebuie să crească de 10 ori (raportat la capacitatea instalată în 2022). Cei 204 GW instalați (16 GW offshore și 188 GW onshore) reprezintă 16% din energia electrică generată de UE în 2022.

Instalațiile eoliene adăugate în 2022 au adus o capacitate record, de 16 GW, ceea ce reprezintă o creștere cu 47 % față de 2021, dar aceasta este încă departe de nivelul de 37 GW pe an necesar pentru atingerea obiectivului UE pentru 2030 privind energia din surse regenerabile. Cât privește capacitatea instalată offshore, capacitatea instalată anul trecut este de 1,2 GW, ceea ce duce capacitatea instalată offshore cumulată a UE-27 la 16,3 GW. Aceasta înseamnă că, pentru a reduce decalajul dintre capacitatea de 111 GW la care s-au angajat statele membre și capacitatea din 2022, este nevoie de instalarea, în medie, a aproape 12 GW/an, adică de 10 ori mai mult decât noua capacitate instalată anul trecut.   Planul de acțiune privind energia eoliană europeană (European Wind Power Package) stabilește acțiuni imediate care trebuie întreprinse împreună de Comisie, de statele membre și de industrie.

Potrivit unui raport World Wild Fund (WWF) lansat recent cu scopul de a prefața planul Comisiei Europene, doar 10 state membre UE au planuri pentru energie eoliană compatibile cu Acordul de la Paris. Acestea sunt: Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Italia, Lituania, Țările de Jos, Portugalia și Suedia. Pe de altă parte, ţările din Europa Centrală şi de Est sunt în urmă cu angajamentele privind energia eoliană.

Provocările din domeniul eolian

Potrivit documentului, industria eoliană din UE se confruntă cu o serie unică de provocări, cum ar fi cererea insuficientă și incertă, procesul lent și complex de autorizare, dar și lipsa accesului la materii prime. La acestea se adaugă problemele cauzate de inflația ridicată, conceperea nefavorabilă a licitațiilor naționale, presiunea sporită din partea concurenților internaționali și riscurile în ceea ce privește disponibilitatea unei forțe de muncă calificate.

În ultimii ani, și mai ales în 2022, toți marii producători europeni de turbine eoliene au raportat pierderi semnificative din exploatare, notează CE.

Cât privește presiunea sporită și din partea concurenților internaționali, această formulare se referă la China. Comisia Europeană a deschis în octombrie în mod oficial o investigație antisubvenție privind importurile de vehicule electrice cu baterie din China. Sectorul eolian este și el pe lista UE, fără a se fi ajuns, la acest moment, la deschiderea unei investigații oficiale. Giles Dickson, directorul general al WindEurope, organizația care reprezintă industria eoliană, a avertizat în septembrie că tehnologia de fabricație europeană trebuie să aibă întâietate. Producătorii chinezi încep să câștige din ce în ce mai multe comenzi – în special în Balcani, a subliniat el, explicând că există o “tentație” de a achiziționa turbine eoliene non-europene, având în vedere că sunt oferite la un preț mai mic decât turbinele fabricate în Europa, cu termene de plată amânate.

“Există 300 de senzori pe o turbină eoliană modernă. Datele de la acești senzori ar trebui stocate și analizate exclusiv în Europa. Industria europeană a energiei eoliene contribuie cu 42 de miliarde de euro pe an la PIB-ul UE. Fiecare turbină eoliană europeană nouă pe care o instalăm generează în medie 13 milioane de euro activitate economică. Nu este în interesul colectiv al Europei să transfere aceste beneficii în afara continentului”, a explicat Giles Dickson.

Planul de acțiune al UE

Accelerarea implementării prin creșterea previzibilității și un proces de autorizare mai rapid.  Comisia lansează împreună cu statele membre inițiativa „Accele-RES” pentru a asigura punerea rapidă în aplicare a normelor revizuite ale UE privind energia din surse regenerabile, punând un accent mai mare pe digitalizarea proceselor de autorizare și pe asistența tehnică acordată statelor membre. În plus, statele membre sunt încurajate să sporească vizibilitatea rezervei de proiecte prin angajamente privind energia eoliană, calendare transparente ale licitațiilor și planificare pe termen lung. Totodată, Comisia va sprijini construirea necesară de rețele electrice prin intermediul unui plan de acțiune privind rețelele, ulterior în cursul acestui an.

Îmbunătățirea conceperii licitațiilor. Comisia va sprijini statele membre pentru a îmbunătăți licitațiile prin criterii bine concepute și obiective care recompensează echipamentele cu o valoare adăugată mai mare și se asigură că proiectele sunt realizate pe deplin și la timp. Planul de acțiune prevede, de asemenea, o evaluare a riscurilor în materie de securitate cibernetică.

Acces la finanțare. Pentru a accelera investițiile și finanțarea producției de energie eoliană în Europa, Comisia va facilita accesul la finanțarea UE, în special prin Fondul pentru inovare, în timp ce Banca Europeană de Investiții (BEI) va pune la dispoziție garanții de diminuare a riscurilor. În ceea ce privește Fondul pentru inovare, Comisia va dubla bugetul pentru finanțarea proiectelor de producție în tehnologie curată la 1,4 miliarde EUR, inclusiv proiecte pentru fabricarea de turbine eoliene și componentele acestora. De asemenea, Comisia încurajează statele membre să utilizeze pe deplin flexibilitatea oferită de Cadrul temporar modificat de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat pentru a sprijini producția de energie eoliană din UE.

Un mediu internațional echitabil și competitiv.  Pentru a se asigura că sectorul energiei eoliene poate funcționa în condiții de concurență echitabile, Comisia monitorizează îndeaproape posibilele practici comerciale neloiale care îi avantajează pe producătorii străini de energie eoliană și va continua să utilizeze acordurile comerciale pentru a facilita accesul la piețele străine, promovând în același timp adoptarea de standarde ale UE și internaționale pentru acest sector. De asemenea, Comisia va colabora cu investitorii pentru a identifica și a înlătura obstacolele din calea investițiilor.

Competențe.  Comisia va facilita, de asemenea, lansarea academiilor europene de competențe specifice industriei cu zero emisii nete – inclusiv a unei academii dedicate sectorului energiei eoliene, concepute pentru a sprijini acțiunile statelor membre de perfecționare și recalificare a lucrătorilor. Academiile vor elabora conținut și materiale didactice și vor urmări formarea a 100 000 de cursanți în termen de trei ani de la înființare.

Implicarea industriei și angajamentele statelor membre.  Comisia va colabora cu statele membre și cu industria energiei eoliene în vederea elaborării unei Carte europene a energiei eoliene care să îmbunătățească condițiile favorabile menținerii competitivității industriei eoliene europene.