Un nou studiu privind atitudinea și percepția românilor despre rolul lor de creatori ai schimbării în societate, realizat de Fundația Ashoka România în februarie 2024, arată că românii sunt rezervați în ceea ce privește impactul pe care cred că îl pot avea asupra societății, doar 6 din 10 considerându-se creatori ai schimbării. Perspectiva pentru viitor este mai optimistă, 8 din 10 români crezând că pot deveni ei înșiși creatori ai schimbării.

Potrivit barometrului realizat în decembrie 2021 pe aceeași temă, oamenii simțeau în mai mare măsură că schimbarea le stătea în propria putere – 84%. Topul creatorilor autopercepuți ai schimbării se modifică în acest an față de decembrie 2021, cu câteva diferențe semnificative, între care și faptul că ONG-urile surclasează din nou Biserica. Tinerii sunt pe locul 2 (45%, față de 42% în valul anterior), instituțiile statului pe locul 3 (37% față de 40%), iar ONG-urile pe 4 (30%, față de 22% – cea mai mare creștere). Biserica (21%) și politicienii (18%) au înregistrat o nouă scădere la nivel de încredere, pierzând fiecare câte 2, respectiv 3 puncte procentuale în acest top.

Studiul atrage atenția asupra scăderii semnificative a încrederii în propria capacitate de a fi creatoare de schimbare a tinerelor între 15-24 ani. Dacă în barometrul realizat în decembrie 2021, 76% dintre fetele din Gen Z se considerau creatoare de schimbare, procentul a scăzut la 52% anul acesta.

Respondenții au mai declarat că abilitățile utile pentru a deveni un creator al schimbării sunt lucrul în echipă, pe primul loc, menționat de 6 din 10 dintre respondenți, urmat de organizarea personală, care este mai importantă în rândul celor până în 34 de ani, apoi de abilitățile de conducere și de comunicare și dezvoltarea abilităților sociale și empatice. Gen Z sunt în continuare mai înclinați spre antreprenoriat, gestionarea emoțiilor, gândire critică și educație financiară, față de celelalte categorii de vârstă.

”Ne bucură creșterea încrederii românilor în sectorul ONG, așa cum arată studiul, și ne motivează să continuăm să susținem, să încurajăm și să fim parte din dezvoltarea antreprenoriatului social. Este o creștere mai mult decât meritată, care arată că efortul absolut incredibil și fundamental al organizațiilor neguvernamentale în cele două momente traumatice – pandemia și războiul – a fost văzut și recunoscut de către români”, declară Roxana Lupu, Knowledge & Social Innovation Lead, Ashoka România.

Factorii contribuitori la atitudinea de creator de schimbare rămân aceiași, autoeducația fiind în continuare pe primul loc – 93%, urmată de educația primită acasă – 88%, nevoile prezente ale societății – 70%, educația primită în școală – 69% și prietenii și cunoștințele – 61%.  Însă, în februarie 2024 se întrerupe panta ascendentă începută din aprilie 2021 pe nevoile prezente ale societății ca factor pentru schimbare, similar cu influența persoanelor admirate și a modelelor occidentale.

În topul nevoilor tinerilor pentru a se implica în acțiuni sociale rămâne nevoia de fonduri – 60%, urmată de nevoia de a fi reprezentați în Guvern – 53% (în creștere față de 40%), la egalitate cu nevoia de mentori – 53%.   

Studiul online, realizat împreună cu agenția de studii de piață IZI data, are la bază un eșantion de 1004 respondenți, 49,8% femei și 49,6% bărbați, cu vârste cuprinse între 15-24 ani (13%), 25-34 ani (21%), 35-44 ani (20%), 45-54 de ani (24%) și peste 55 de ani (22%). 44% dintre respondenți au educație medie și 51% au educație superioară. Dintre cei care au răspuns, 57% au copii, 43% nu au. Ca situație financiară, 41% dintre respondenți înregistrează venituri până în 3.000 de lei, 32% între 3.000 și 5.000 lei, 21% peste 5.000 de lei.