Cu acces la resurse importante pentru avans tehnologic, România are un potențial uriaș să devină un exemplu de națiune “smart” cu orașe și comune inteligente în Europa de Est. Conceptul de smart city, care contribuie la îmbunătățirea vieții românilor, ia amploare în țară, România cunoscând cea mai bună perioadă din punct de vedere al dezvoltării urbane, punctează Asociația Română pentru Smart City (ARSC), care arată direcțiile principalele care trebuie urmate pentru evoluția țării noastre.

România are toate resursele pentru a deveni cel mai reprezentativ exemplu al conceptului de smart city în Europa de Est. Previziunile pentru 2024 în domeniul orașelor inteligente (smart city) în România ne arată că ne aflăm într-o perioadă de creștere și inovare, cu accent pe dezvoltarea durabilă și digitalizarea serviciilor publice. România traversează cea mai bună perioadă din punct de vedere al dezvoltării urbane – mixul oferit de sursele de finanțare, accesul tehnologie și expertiză locală alături de presiunea civică constituie rețeta accelerării proiectelor creativ-inteligente. Iar în contextul unui an electoral, aceste evoluții pot fi și mai pronunțate, deoarece inițiativele tehnologice și ecologice devin puncte centrale în agendele politice”, declară Eduard Dumitrașcu, președinte ARSC.

Cum poate România să avanseze – principalele direcții

România își consolidează poziția pe harta regională smart city, cu o abordare multidimensională, axată pe inovare, sustenabilitate și colaborare. Având în vedere dinamica actuală a dezvoltării urbane și a tehnologiei, există câteva direcții principale prin care România poate avansa semnificativ în acest domeniu:

  • Accelerarea investițiilor în tehnologie

Pentru a-și consolida poziția, România trebuie să prioritizeze investițiile în tehnologii emergente care pot aduce transformări semnificative în gestionarea orașelor. Aceasta include tehnologii precum IoT (Internet of Things), AI (Inteligență Artificială), Big Data și 5G. Investițiile ar trebui să se concentreze pe modernizarea infrastructurii existente și pe implementarea de noi soluții care să facă orașele mai conectate, mai eficiente și mai receptive la nevoile cetățenilor.

  • Parteneriate strategice între stat și privat 

Parteneriatele între sectorul public și cel privat sunt esențiale pentru dezvoltarea smart city. Prin colaborarea cu companii tehnologice, universități și organizații de cercetare, administrațiile locale pot accesa expertiza, tehnologiile și finanțarea necesare pentru proiecte ambițioase. Aceste parteneriate pot lua forma unor proiecte pilot care, dacă sunt reușite, pot fi scalate la nivel național sau regional.

  • Integrarea soluțiilor inovative în infrastructură

Integrarea soluțiilor inovative în infrastructura urbană este crucială pentru transformarea orașelor în comunități inteligente. Acest lucru implică:

  • Managementul traficului: Implementarea sistemelor inteligente de semaforizare și monitorizare a traficului în timp real pentru a reduce ambuteiajele și a îmbunătăți calitatea aerului.
  • Iluminatul public inteligent: Trecerea la iluminat LED conectat, care poate fi ajustat în funcție de condițiile de mediu și nevoile specifice, economisind energie și reducând costurile.
  • Colectarea și analiza datelor: Utilizarea senzorilor și a platformelor de analiză a datelor pentru a monitoriza și gestiona diverse aspecte ale vieții urbane, de la consumul de apă și energie, până la calitatea aerului și gestionarea deșeurilor.

Calitatea vieții românilor depinde de digitalizare

Digitalizarea va continua să fie un motor important pentru îmbunătățirea calității vieții în România. Soluțiile tehnologice care facilitează accesul la servicii de sănătate, educație, transport și administrație publică vor deveni mai accesibile și mai eficiente.

Iar anul electoral poate aduce oportunități semnificative pentru avansarea agendei smart city.

În acest an electoral, mă aștept ca partidele politice să integreze în programele lor măsuri concrete pentru accelerarea digitalizării și pentru adresarea provocărilor specifice, cum ar fi inegalitățile digitale și securitatea cibernetică. Este posibil să vedem angajamente din partea candidaților pentru proiecte inovatoare care promovează transformarea digitală și sustenabilitatea. Este crucial ca aceste promisiuni să fie urmate de acțiuni concrete, cu o focalizare pe colaborarea între guvern, sectorul privat, comunități și organizații non-guvernamentale pentru a asigura implementarea eficientă a inițiativelor de smart city. Toate proiectele ar trebui corelate cu agenda surselor de finanțare – în acest an vor fi lansate sute de apeluri cu finanțări care pot fi accesate de primăriile și consiliile județene noastre. În acest sens, ARSC va lansa în perioada următoare Ghidul Alegătorului Smart – un manual despre ce este important pentru noi, pentru comunitățile noastre și, mai ales, la ce să fim atenți atunci când ne alegem primarii”, spune Eduard Dumitrașcu.

România, țara comunelor smart în 2024

Cu exemple importante de comun inteligente, România poate deveni un reper în regiune privind conceptul de „smart village”, care câștigă tot mai mult teren la nivel local.

Această evoluție va fi susținută de programele naționale și europene de finanțare, precum și de inițiativele locale care vizează îmbunătățirea accesului la internet de mare viteză, digitalizarea serviciilor administrative și promovarea agriculturii inteligente. Aceste schimbări vor contribui la reducerea decalajului digital și economic dintre zonele urbane și cele rurale. Sigur, profitând de dinamica dezvoltării și accesul la resurse, cele mai multe inițiative vor fi în mediul periurban”, explică Eduard Dumitrașcu, președinte ARSC.

Smart înseamnă mai verde – focus pe Green Exchange

Pentru ca românii să trăiască într-un smart city sau un smart village, este nevoie ca poluarea să fie redusă și mediul înconjurător din ce în ce mai protejat. Ca parte din acest obiectiv, ARSC a lansat proiectul Green Exchange, prin care companiile pot calcula impactul lor asupra mediului și, implicit, pot compensa efectele amprentei CO2 prin achiziția de credite de carbon. Cu ajutorul acestora, firmele pot investi în proiecte green, cum ar fi proiecte de reîmpădurire, conservarea biodiversității sau construirea de facilități de captare și stocare a carbonului (CCS), pentru un mediu mai curat.

ARSC urmărește să creeze un viitor în care echilibrul cu natura devine un standard, nu doar un ideal. Obiectivul este de a găsi modalități de coexistență între dezvoltarea economică și protecția mediului într-un mod armonios, promovând inovația și acțiunile ecologice ca motoare principale ale schimbării. Misiunea platformei este de a iniția schimbări reale și măsurabile, transformând angajamentele ecologice în acțiuni concrete.

În concluzie, 2024 se anunță a fi un an de consolidare și inovare pentru conceptul de smart city în România, cu potențialul de a aduce schimbări semnificative în modul în care tehnologia este utilizată pentru a răspunde nevoilor cetățenilor și pentru a promova o dezvoltare urbană durabilă. Este esențial ca toți actorii implicați să colaboreze strâns pentru a asigura că beneficiile digitalizării și inovării sunt accesibile pentru toți românii.