Un studiu publicat recent de Joint Research Centre (JRC), serviciul științific al Comisiei Europene, confirmă faptul că România gestionează ineficient deșeurile textile, iar majoritatea hainelor scoase din uz ajung la groapa de gunoi sau sunt incinerate. Situația a fost evidențiată de Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), printr-un raport care arăta că în România se aruncă anual aproximativ 160.000 de tone de deșeuri textile.

Analiza europeană, realizată în colaborare cu Fundația pentru Economie Circulară și cu sprijinul Humana People to People Italia, INCIEN (Cehia) și INCDTP (România), a comparat fluxurile de textile din Italia, Cehia și România. În țara noastră, arată JRC, doar 8–16% dintre textile sunt colectate separat, iar restul ajung amestecate cu deșeurile menajere, se contaminează și sunt imposibil de refolosit, fiind compromisă astfel valoarea economică a bunurilor textile reutilizabile.

Raportul JRC subliniază importanța sortării corecte și procesării prealabile pentru reutilizare și reciclare, cu accentul pus pe prioritizarea reutilizării, ca soluție principală pentru tranziție către o economie circulară. Lipsa acestor procese conduce la contaminarea și scăderea valorii materialelor, mai ales atunci când textilele sunt colectate împreună cu deșeurile municipale mixte.

Datele furnizate în 2024 de ARETEX indicau o rată de reutilizare și reciclare de doar 6–8% în România, precum și un volum extrem de redus al colectării separate, cuprins între 0,5 și 0,7 kilograme de textile per locuitor, anual.

În studiul comparativ european, Italia a raportat cea mai mare rată de reutilizare internă, de circa 25%, în timp ce Republica Cehă a înregistrat cel mai scăzut procent (circa 2%), majoritatea textilelor colectate fiind exportate fie ca haine second-hand, fie pentru reciclare industrială. România se situează între cele două, cu indicatori care arată că achizițiile de haine second-hand devin tot mai populare, însă infrastructura pentru colectarea și reutilizarea internă rămâne foarte limitată. Potrivit estimărilor ARETEX, în România, rata combinată de reutilizare și reciclare este de sub 10%.

Cele două seturi de date – studiul JRC și cifrele ARETEX – spun aceeași poveste: România transformă masiv textilele în deșeuri menajere. Este important să înțelegem că economia circulară în domeniul textil nu se va întâmpla de la sine. Trebuie proiectată, finanțată și susținută prin politici inteligente și prin încredere publică. Avem nevoie cât mai rapid de un sistem clar de raportare și monitorizare a traseului textilelor: ce se colectează, ce se reutilizează, ce se reciclează, ce ajunge la incinerare sau în gropile de gunoi. Doar astfel putem măsura impactul real și construi politici eficiente”, declară Zoltán Gündisch, președintele ARETEX.

Publicarea studiului JRC vine după ce, în data de 9 septembrie 2025, Parlamentul European a adoptat noua Directivă-cadru privind deșeurile. Directiva tratează pentru prima dată textilele ca o categorie distinctă, stabilind obligații clare pentru statele membre.

Colectarea separată a textilelor a devenit obligatorie în UE de la 1 ianuarie 2025, iar, în termen de 30 de luni, fiecare stat trebuie să implementeze schemele de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP), un mecanism prin care producătorii și comercianții de textile vor acoperi costurile de colectare, sortare și reciclare a deșeurilor textile.

Noua directivă acoperă o gamă largă de produse: de la îmbrăcăminte și încălțăminte, la lenjerii, perdele și pături. Totodată, introduce criterii pentru stabilirea clară a momentului în care un produs vestimentar încetează să fie reutilizabil și devine deșeu. Țările membre pot ajusta contribuțiile financiare ale producătorilor în funcție de gradul de sustenabilitate al produselor și de apartenența acestora la segmentul de fast sau ultra-fast fashion.