Potrivit Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), îmbrăcămintea colectată poate avea o rată de reutilizare de până la 75%. În prezent, însă, fără infrastructură, legislație și nivelul optim de conștientizare din partea consumatorilor, România reutilizează doar 8-10% din potențialul reutilizabil.
Reutilizarea are un impact de 70 de ori mai mic asupra mediului decât producția de haine noi, iar jucătorii din industria de haine second hand sunt motorul întregii piețe de reutilizare textile din România. În comparație cu reciclarea, care reprezintă procesul de transformare a deșeurilor în materiale sau produse noi, reutilizarea presupune folosirea repetată a unui produs pentru aceeași funcție.
”Orice colectare care distruge valoare din perspectiva reutilizării trebuie regândită, aceasta fiind cea mai importantă premisă în piramida zero-deșeuri. Însă, în România, astăzi, este reutilizat aproximativ 8-10% din potențialul reutilizabil. Asta pentru că și colectarea separată este relativ mică, între 6.000 și 9.000 de tone pe an. Practic, românii colectează 0,5 – 0,7 kg de persoană, față de țările vestice, care colectează de la 3 până la 10 kg de îmbrăcăminte uzată anual de persoană. Scopul colectării este extrem de important, cu precădere dacă prioritatea lui este reutilizarea”, explică Zoltán Gündisch, Președinte ARETEX.
În plus, adaugă acesta, retailul de haine second hand atrage și atenția asupra impactului produs de supraproducția de haine al industriei fast fashion și scade impactul asupra mediului în urma fiecărei piese de îmbrăcăminte refolosită, având în vedere că reutilizarea are un impact asupra mediului de 70 de ori mai mic față de producția nouă.
Potrivit experților ARETEX, piața de textile second hand joacă un rol cheie în industria locală de reutilizare a textilelor, retailerii de profil pregătind pentru reutilizare circa 20.000 tone pe an.
