Majoritatea țărilor încep să se confrunte tot mai des cu situații de urgență în domeniul zootehniei, cauzate în principal de schimbările climatice, conflicte sau boli. Efectele acestor crize pot fi devastatoare atât la nivel micro – familii, mici ferimieri, comunități – cât și la nivel macro, consecințele economice și sociale grave resimțindu-se mult timp după încheierea situațiilor de urgență.
Pentru a contribui atât la protejarea securității alimentare naționale și globale, cât și a mijloacelor de subzistență ale micilor fermieri, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Livestock Emergency Guidelines and Standards (LEGS) au publicat o analiză documentară care acoperă 25 de ani de lecții învățate din situațiile de urgență cu care țările din Europa de Est și Asia Centrală s-au confruntat. În plus, este analizat modul în care aceste țări au reușit să gestioneze aceste situații de criză. LEGS reprezintă un set de standarde și orientări internaționale pentru evaluarea, proiectarea, implementarea și evaluarea intervențiilor în domeniul creșterii animalelor, în sprijinul persoanelor afectate de crize umanitare.
În zonele rurale din Europa de Est și Asia Centrală, animalele fac parte integrantă din economia gospodăriilor și constituie principalul mijloc de subzistență al gospodăriilor din aceste regiuni. „Pentru sustenabilitatea intervențiilor, analiza a scos în evidență faptul că este esențială o intervenție concertată, formată din asistența umanitară în timp util, combinată cu o strategie pe termen lung de dezvoltare a capacității de reziliență în fața situațiilor de criză”, a declarat Tibor Szűcs, specialist în domeniul zootehnic la FAO.
„Raportul nu numai că subliniază importanța intervențiilor punctuale și direcționate, dar întărește și angajamentul nostru de a sprijini procesul de dezvoltare a capacității de reziliență în fața situațiilor de criză a celor pentru care creșterea animalelor reprezintă principalul mijloc de subzistență. Împreună, ne putem asigura că răspunsurile de urgență sunt mai eficiente, durabile și aliniate la nevoile specifice ale acestor comunități”, a comentat Suzan Bishop, manager tehnic și de proiect LEGS.
Lecții învățate
Analiza FAO și LEGS prezintă mai multe studii de caz pornind de la trei tipuri de situații de urgență: cea care se instalează gradual, cea cu debut rapid și cea complexă. Ca exemplu de situație de urgență care se instalează gradual, raportul analizează efectul mai multor perioade de secetă asupra crescătorilor de animale din Republica Moldova și eficiența asistenței de urgență acordate de FAO pentru creșterea animalelor, inclusiv distribuirea de furaje.
Republica Moldova este cea mai vulnerabilă țară la schimbările climatice din Europa, seceta fiind o problemă semnificativă. Începând cu anii 1980, fenomenele de secetă au crescut în intensitate și persistență, iar secetele extreme din 2007 și 2012 au redus drastic producția agricolă.
Numai în 2007, seceta a produs o scădere cu 25% a efectivului de animale la nivel național, ceea ce a generat costuri de 305 milioane $, potrivit Comisiei Europene. În 2020, Republica Moldova a fost din nou lovită de o secetă severă, care a provocat o scădere a producției agricole de aproape 30%, cu efecte de propagare semnificative în întreaga economie moldovenească.
În acest caz, în 2007 de exemplu, intervenția United Nations Development Programme (UNDP) a presupus furnizarea de furaje și hrană suficiente pentru 15.000 de capete. Acest lucru a completat resursele limitate ale celor mai vulnerabile populații din zonele rurale pentru a întreține vacile și viitorii viței în timpul perioadei critice de iarnă. În plus, prin proiectul FAO au fost 800 de familii de fermieri vulnerabile din zece dintre cele mai afectate raioane de secetă care și-au pierdut culturile de cereale și furaje și, prin urmare, nu și-au putut hrăni animalele pe timpul iernii.
În concluzie, raportul arată că o combinație formată dintr-o asistență umanitară oferită în timp util și o strategie pe termen mediu și lung a creșterii gradului de reziliență a economiilor la factori de risc, este esențială pentru o dezvoltare sustenabilă. Totodată, este necesar un efort susținut de identificare a oportunităților potențiale precum și crearea unui mecanism bazat pe experiențele din intervențiile de urgență.
