România trebuie să își construiască propriul model de locuire accesibilă, adaptat realităților pieței locale, susține Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES). Finanțarea și soluțiile prin care acest model poate fi pus în practică vor fi discutate la Romania Affordable Housing Summit 2026, organizat de FIDES, alături de Confederația Patronală Concordia, pe 5 octombrie, la Palatul Parlamentului.

„România are nevoie de o abordare integrată a locuirii și de o strategie coerentă, construită pentru realitățile noastre, care să clarifice ce reprezintă locuirea accesibilă, cum o finanțăm și cum dezvoltăm proiecte care răspund acestor nevoi. Europa deschide acum o fereastră importantă prin noile politici și instrumente de finanțare, iar la nivel național trebuie să fim pregătiți să le folosim. Prin acest summit, vrem să punem bazele unei colaborări pe termen lung între autorități, finanțatori și mediul privat, pentru a face locuirea mai accesibilă și a construi comunități prospere”, a spus Constantin Sebeșanu, președintele FIDES.

Finanțarea locuirii intră în centrul agendei europene

Fără mecanisme de finanțare potrivite, politicile pentru locuire accesibilă riscă să rămână doar pe hârtie. Pentru dezvoltarea proiectelor este nevoie de capital pe termen lung, instrumente de garantare și mecanisme care să combine finanțarea publică și investițiile private.

Comisia Europeană a prezentat, pe 9 septembrie, propunerea pentru Affordable Housing Act și o Recomandare pentru sprijinirea autorităților naționale, regionale și locale în zonele în care presiunea asupra locuirii este ridicată.

Noile reguli privind ajutoarele de stat pentru serviciile de interes economic general, intrate în vigoare în ianuarie 2026, permit statelor membre să sprijine mai simplu proiectele de locuințe accesibile, inclusiv pentru gospodării care, deși nu fac parte din categoriile vulnerabile, nu pot accesa o locuință în condițiile pieței. În paralel, Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) vizează finanțări de 6 miliarde de euro pentru locuințe accesibile și sustenabile în 2026, la nivelul UE, pentru construcții noi, renovare și inovare.

Unul dintre principalii vorbitori în cadrul summitului, Matthew Baldwin, Head of the European Commission Task Force on Housing și Deputy Director-General în DG ENER, va aduce în discuție modul în care noul cadru european pentru locuire accesibilă poate fi transpus în soluții pentru România, prin mobilizarea investițiilor publice și private și utilizarea instrumentelor europene de finanțare și asistență tehnică.

De ce este nevoie acum de o discuție despre locuirea accesibilă

40,7% dintre români locuiau în 2024 în gospodării supraaglomerate, față de 16,9% în Uniunea Europeană, potrivit datelor de la Eurostat. Deși aproximativ 94% din populație trăia într-o locuință proprietate personală, cea mai mare pondere din UE, această rată ridicată nu descrie, singură, condițiile de locuire. La recensământul populației și locuințelor din 2021, aproximativ 25% din locuințele din România erau neocupate. Mai mult, situația locuirii diferă semnificativ de la o regiune la alta. Marile centre urbane și zonele metropolitane se confruntă cu presiuni ridicate asupra pieței locuințelor și chiriilor, în timp ce alte localități se confruntă cu declin demografic, locuințe neocupate și un fond construit care necesită investiții. În acest context, provocarea nu este doar construirea de noi locuințe, ci și îmbunătățirea fondului existent și dezvoltarea unor soluții adaptate nevoilor diferitelor teritorii. Potrivit unor analize ale Comisiei Europene, veniturile reduse și dobânzile ridicate limitează posibilitatea de a cumpăra o locuință, iar presiunile asupra accesibilității chiriilor sunt semnificative, mai ales în zonele urbane.

La toate acestea se adaugă o vulnerabilitate structurală majoră: riscul seismic, în fața căruia România este mai expusă decât majoritatea statelor UE. Consolidarea clădirilor devine astfel o urgență de siguranță publică, iar acest efort de investiții trebuie cuplat direct cu măsuri de eficiență energetică, ceea ce conduce atât la protejarea comunităților, cât și la optimizarea costului locuirii. Un studiu realizat pentru BERD arată că finanțarea locuirii accesibile trebuie însoțită de măsuri care reduc costurile și riscurile proiectelor. Printre acestea se numără identificarea și folosirea terenurilor și clădirilor publice care pot fi destinate locuirii, pregătirea unor proiecte viabile pentru finanțare și creșterea capacității autorităților locale de a pregăti și implementa astfel de proiecte. În România, BERD și Ministerul Dezvoltării colaborează la definirea unor instrumente și modele de finanțare care să permită dezvoltarea unui număr mai mare de locuințe accesibile și sociale în perioada de programare europeană 2028–2034.

Planul european pentru locuințe accesibile a deschis o nouă etapă în politica europeană privind locuirea, cu accent pe creșterea ofertei, mobilizarea investițiilor și sprijinirea celor pentru care accesul la o locuință devine tot mai dificil. Comisia Europeană atrage atenția inclusiv asupra situației lucrătorilor esențiali care nu își mai permit să locuiască în comunitățile pe care le deservesc.

Potrivit estimărilor Comisiei, Uniunea Europeană are nevoie de aproximativ 650.000 de locuințe suplimentare în fiecare an, peste cele aproximativ 1,6 milioane construite anual în prezent. Investițiile necesare pentru acoperirea acestui deficit sunt estimate la aproximativ 150 de miliarde de euro anual.

Partenerii instituționali ai evenimentului sunt Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), iar One United Properties este Founding Partner. Summitul va reuni reprezentanți ai instituțiilor europene, ai autorităților din România și ai mediului privat, alături de finanțatori și experți. Discuțiile vor viza finanțarea locuirii accesibile, creșterea ofertei de locuințe și parteneriatele public-private.